Octavian Ţîcu propune să fie adoptată Legea lustraţiei, după ce Vladislav Kulminski s-a revoltat că a fost numit de acesta „agent de influenţă rus”

Deputatul neafiliat Octavian Ţîcu a anunţat că va iniţia un proiect de lege privind elaborarea şi adoptarea Legii Lustraţiei, după ce secretarul de stat al MAE, Vladislav Kulminski, l-a ameninţat cu judecata ca urmare a afirmaţiilor lui Octavian Ţîcu, potrivit cărora, Vladislav Kulminski este „agent de influenţă rus”.

„Stranie această agitaţie şi asalt deşănţat al agenţilor „roşii” şi al „moldoveniştilor civici”. Orchestrată, ca la comandă, de pe diferite paliere aparent, dar parcă dirijate dintr-un singur centru. Chiar în momentul în care mi-am anunţat intenţia de a candida la funcţia de Preşedinte al R. Moldova. Răspunsul meu la aceste agitaţii şi asalturi concertate este Legea lustraţiei În calitate de deputat, sprijinit de istorici şi jurişti, împreună cu alţi deputaţi ai acestui Parlament, vom iniţia un proiect de lege privind elaborarea şi adoptarea Legii Lustraţiei”, a scris Octavian Ţîcu pe pagina sa de Facebook.

Ţîcu a afirmat că Legea lustraţiei „se va face concomitent cu instituirea Institutului Memoriei Naţionale, un centru de cercetare şi educaţie, o instituţie angajată în investigarea credibilităţii declaraţiilor candidaţiilor pentru funcţiile publice, care vor fi verificaţi de lipsă de colaborare cu regimul comunist, cu poliţia politică şi serviciile secrete”. 

„Legea Lustraţiei va deveni preocuparea principală în activitatea mea parlamentară şi unul din punctele programatice principale ale campaniei pentru prezidenţiale din 2020”, a adăugat Ţîcu.

Octavian Ţîcu a mai menţionat că „în contextul agitaţiei şi asaltului deşănţat al agenţilor „roşii” şi al „moldoveniştilor civici”, şi-a adus aminte de o discuţie din 2016 cu un istoric leton la Jurmala. 

„În anul 2014 Parlamentul Letoniei a instituit Comisia de Stat pentru investigarea crimelor KGB şi fusesem cooptat pentru împărtăşirea experienţei din Comisia noastră pentru investigarea crimelor comunismului, creată în 2010. L-am întrebat ce le-a venit letonilor să instituie această Comisie la 23 de ani de la căderea comunismului, când deja sunt membri NATO şi UE de un deceniu. Mi-a răspuns franc, că lipsa legii lustraţiei a expus ţara unui asalt concertat al agenţilor, informatorilor şi rezidenţilor din garnitura KGB, reciclaţi în FSB, care s-au infiltrat în diferite instituţii de stat, mass-media şi mediul academic, generând curente de opinie şi influenţă favorabile Federaţiei Ruse, lovind astfel direct în securitatea societală, informaţională şi politică a statului”,  mai spus deputatul.