Igor Dodon: Dacă soluţionam în 2003 problema transnistreană, astăzi nu mai exista pericolul românesc

Igor Dodon afirmă că problema transnistreană a apărut din cauza declaraţiilor antiruse şi naţionaliste de la Chişinău, la începutul anilor '90. Şeful statului susţine că a existat o oportunitate de a soluţiona conflictul din stânga Nistrului în anul 2003, atunci când Moscova a propus să fie semnat „planul Kozak”, cel care, potrivit preşedintelui, ar fi păstrat integritatea ţării şi ar fi pus capăt „pericolului românesc”.

Igor Dodon a declarat, într-un interviu pentru postul de televiziune rus NTV, că în anul 2003 conducerea Republicii Moldova a fost una fricoasă, de aceea a respins „planul Kozak”.

„A fost o greşeală. Dacă noi soluţionam această problemă în 2003 (transnistreană), noi astăzi era să avem un stat unitar, iar multe din problemele pe care le avem pe ordinea de zi nu erau să mai existe. Este vorba de pericolul românesc, de unionişti etc.”, a menţionat şeful statului.

Preşedintele a subliniat că cei care susţin că trupele ruse din Transnistria ar fi ocupat Republica Moldova nu sunt atât de numeroşi. În această ordine de idei, Dodon a lăudat misiunea de pacificatori ruşi de pe Nistru.

„Trebuie să recunoaştem că e o misiune de succes care trebuie continuată, deoarece fără misiunea de pacificatori nu am fi avut această stabilitate. Acum o avem”, a precizat Igor Dodon.

Amintim că Planul Kozak a fost propus conducerii de la Chişinău în anul 2003 ca un document ce trebuia să ducă la soluţionarea definitivă a conflictului de pe Nistru şi să transforme Moldova într-o federaţie, iar regiunea transnistreană să aibă drepturi egale în cadrul noii structuri de stat.

Drept urmare, trebuia să fie constituit unui stat moldovenesc federal asimetric cu un Parlament bicameral.

Legile trebuiau consimţite de Senat, care era format din 13 reprezentanţi ai Chişinăului, 9 ai Transnistriei şi 4 din Găgăuzia. 

Preşedintele Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin, a respins planul Kozak pe ultima sută de metri, iar liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a fost întors din drum spre Chişinău, unde cei doi şefi de state trebuiau să semneze memorandumul respectiv.