Expert: Există un context extern favorabil Republicii Moldova

Criza majoră de securitate din regiune ar putea reprezenta un argument în plus pentru Uniunea Europeană de a oferi Ucrainei statutul de ţară candidat la aderare. Ulterior, şi Moldova, şi Georgia ar putea beneficia de un tratament preferenţial din partea comunităţii europene. Este opinia comentatorilor politici după ce Chişinăul a primit chestionarul privind gradul de pregătire a ţării pentru aderare, notează IPN.

Potrivit experţilor, acum Republica Moldova trebuie să convingă fiecare stat membru UE că merită să devină ţară candidat la aderare, întrucât decizia de acordare a acestui statut este luată cu unanimitate de voturi.

În opinia comentatorilor politici, Consiliul European este cel care ia decizia privind acordarea statutului de ţară candidat la aderare. Din acest motiv, diplomaţia de la Chişinău trebuie să convingă fiecare stat membru în parte că Republica Moldova merită să se alăture comunităţii europene.

„Procesul de integrare europeană este unul foarte complex şi necesită foarte multă competenţă, pentru că este un proces tehnic. Când e vorba de aderarea unui stat la UE, e vorba de 35 de capitole, asta înseamnă că multă lume trebuie să fie implicată, oameni care să cunoască detaliat subiectele. După ce documentul va fi completat, Comisia Europeană, care este instituţia executivă, va face o evaluare a răspunsurilor oferite de Republica Moldova şi în funcţie de rezultate va veni cu un aviz. Va recomanda sau nu Consiliului European să ofere statutul de ţară candidat. Şi aici este foarte important de comunicat cu statele membre, pentru că procesul de luare a deciziilor este unul consensual şi este vorba de unanimitate”, a spus expertul IDIS Viitorul Veaceslav Berbeca, în cadrul emisiunii „Punctul de Azi” de la TVR Moldova.

Mai mult, unii comentatori politici spun că agresiunea militară rusă ar putea determina comunitatea europeană să accelereze procesul de eurointegrare a Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

„Există un context extern destul de favorabil pentru Republica Moldova, având în vedere că Uniunea Europeană deja a făcut promisiuni optimiste cu referire la viteza cu care ar vrea să ajute Ucraina să completeze chestionarul, astfel încât până în iunie să existe un răspuns cu privire la Ucraina. Aceiaşi viteză ar putea fi aplicată Republicii Moldova şi Georgiei”, a spus politologul politic Dionis Cenuşă.

Şi reprezentanţii guvernării recunosc că în raport cu cele trei state se aplică un regim accelerat în procesul de obţinere a statutului de ţară candidat. Republica Moldova a primit mai puţine întrebări decât prevedea chestionarul standard. Ceea ce înseamnă că un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la gradul de pregătire a Republicii Moldova va exista mai curând decât era prevăzut.

„Acum este în mâinile noastre să facem tot posibilul ca Uniunea Europeană să primească informaţii corecte, exhaustive despre situaţia din Republica Moldova, fapt ce ne-ar deschide uşa spre statutul de candidat. Răspunsurile la întrebările din primul chestionar sunt doar o primă etapă, dar pentru că procedurile în contextul regional sunt puţin diferite faţă de situaţia obişnuită, întrebările sunt mai puţine decât se aştepta. Documentul e puţin mai subţirel faţă de cele 2500 de întrebări care erau planificate. Totuşi, asta şi mai mult pune presiune şi importanţă pe aceste câteva sute de întrebări adresate. Răspunsurile trebuie să fie foarte precise, bazate pe date şi informaţii veridice, pentru ca percepţia UE despre situaţia la zi din Republica Moldova să fie completă”, a spus deputatul PAS, Adrian Băluţel.

Cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de preşedintele ţării Maia Sandu, preşedintele Parlamentului Igor Grosu şi de premierul Natalia Gavriliţa în data de 3 martie. S-a întâmplat după ce Ucraina şi Georgia au transmis Bruxelles-ului cereri similare. Ieri, Republica Moldova şi Georgia au primit din partea Comisiei Europene chestionarele prin intermediul cărora va fi evaluat gradul de pregătire pentru aderarea celor două state. Săptămâna trecută, Ursula von der Leyen a oferit şi Ucrainei documentul.