Dionis Cenuşa: ONG-urile care critică sunt tratate ca „inamici politici” în Moldova şi Georgia

FOTO IPN

În mod foarte asemănător, regimurile oligarhice din cele două ţări ale Parteneriatului Estic manifestă intoleranţă faţă reprezentanţii societăţii civile. Odată ce ONG-urilor nu împărtăşesc simpatii faţă de regim, acestea riscă să fie tratate ca reprezentanţi ai opoziţiei politice, scrie politologul Dionis Cenuşa într-o analiză pentru IPN.

Politologul observă că, în cazul Georgiei, după scrutinul din 2012, soldat cu preluarea puterii de către formaţiunea lui Ivanishvili (Partidul Visul Georgian), unii funcţionari au părăsit instituţiile statului şi s-au integrat în sectorul asociativ. Prin urmare, explică Dionis Cenuşa, guvernarea asociază activitatea civică a ex-funcţionarilor din perioada regimului lui Mihail Saakashvili ca pe un partizanat politic în favoarea opoziţiei.

Potrivit politologului, de regulă, ONG-urile îşi fundamentează critica faţă de autorităţi în funcţie de progresul reformelor. Totuşi, PDM consideră că activitatea acestora este de natură politică, deoarece unii reprezentanţi ai societăţii civile afişează deschis simpatii politice, constată Dionis Cenuşa.

El opinează că în Moldova, la fel ca şi în Georgia, a fost sesizată o anumită migraţie din sectorul public spre societatea civilă, după ce Vladimir Plahotniuc a monopolizat mecanismul de luare a deciziilor politice. Oricum, promovarea principiilor democrate cu privire la separarea puterilor în stat, alegeri libere, societate deschisă şi drepturile omului, de către sectorul asociativ, îl va poziţiona mereu contra acelor guvernări care subminează instituţiile democratice, comentează politologul.

În afara similitudinilor evidenţiate, scrie Dionis Cenuşa, din demersurile lansate de către societăţile civile din Georgia şi Moldova, pot fi observate trei aspecte distincte majore, care denotă realităţi politice diferite.

În primul rând, ONG-urile se expun cu o tonalitate diferită faţă de condiţiile de funcţionare a statului de drept şi ingerinţa factorului politic în domeniul judiciar.

În timp ce în Moldova este atestată o “erodare” înfăptuită a statului de drept, societatea civilă din Georgia avertizează că amplificarea guvernării informale afectează statul de drept, problemă care nu se află în fază terminală, comentează politologul. Diferenţa de percepţie rezultă din cotele maxime atinse de disfuncţionalităţile din Moldova (invalidarea alegerilor din Chişinău), dar şi din faptul că degradarea situaţiei este vizibilă în Georgia datorită progresului înalt atins anterior, compară politologul. 

A doua trăsătură care diferenţiază societatea civilă moldovenească de cea georgiană constă în natura apelurilor faţă de actorii externi, consideră Dionis Cenuşa.

Cerinţele ONG-urilor moldoveneşti sunt mai radicale şi pornesc de la stoparea asistenţei financiare şi continuă cu crearea unui mecanism de sancţiuni individuale pentru abaterile anti-democratice, sugerează politologul. În opinia lui, activismul civic din Georgia, deocamdată, se rezumă la atenţionarea partenerilor externi şi omite subiectul condiţionalităţii şi necesitatea suspendării asistenţei sau aplicarea anumitor sancţiuni faţă de guvernarea gestionată de către Ivanishvili.

Cel de-al treilea aspect accentuat de politolog ţine de motivaţia sectorului civic de a internaţionaliza problemele interne.

Din acest punct de vedere, crede el, ONG-urile moldoveneşti au depus multiple eforturi pentru a scoate în evidenţă involuţiile democratice şi s-au angajat într-o comunicare intensă cu instituţiile europene. Dionis Cenuşa conchide că insistenţa şi perseverenţa societăţii civile au generat o competiţie acerbă pentru proiectarea imaginii ţării în străinătate atât în raport cu autorităţile moldoveneşti, cât şi cu acţiunile de lobby lansate propriu-zis de către PDM la Bruxelles şi Washington.

Spre deosebire de colegii din Moldova, scrie politologul, societatea civilă georgiană încă se concentrează pe comunicarea din interiorul ţării. Acest lucru denotă faptul că se mizează pe capacitatea societăţii şi condiţiile electorale care predispun la influenţarea politicului în limitele procesului electoral georgian, concluzionează Dionis Cenuşa.