Deputata Ana Guţu despre reacţia Rusiei privind schimbarea denumirii limbii de stat în Constituţie: „Este o ingerinţă în afacerile interne ale unui stat“
0
Autoarea proiectului, Ana Guţu susţine că această reacţie este încă o dovadă că „Federaţia Rusă vrea să păstreze influenţa în fostele republici care, pe timpuri, au fost în componenţa Imperiului Sovietic“.
„Reacţia Ministerului de Externe este de fapt încă o dovadă că Rusia poartă grija teritoriilor care cândva au fost în componenţa Imperiului Rus şi ulterior în componenţa Imperiului Sovietic. Girja pentru limba rusă şi aspectul sensibil al subiectului nu fac decât să încurajeze politic structura pe care am dus-o până în prezent în Republica Moldova: să ne facem că totul este bine şi că limba română este la ea acasă în Republica Moldova, ceea ce nu este adevărat“, susţine Ana Guţu.
La 26 martie, deputatul PL Ana Guţu a depus o sesizare la Curtea Constituţională prin care solicită interpretarea articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova. Parlamentara le cere magistraţilor să explice dacă limba oficială a ţării poate fi numită română şi echivalată cu limba moldovenească. Întrebarea sună în felul următor:
Sintagma din articolul 13 al Constituţiei RM „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” poate fi echivalată semantic cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific, fapt demonstrat prin cercetările lingvistice contemporane şi aplicat fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din RM?
„Proiectul de lege l-am depus împreună cu sesizarea la Curtea Constituţională, pentru că nu are sens să prezint un proiect de lege despre politicile lingvistice atâta timp cât n-o să avem o interpretare a Curţii. Sper să fie o sesizare corectă, să mi se răspundă afirmativ la întrebarea pe care am formulat-o“, spune deputata PL.
Totodată, Ana Guţu a menţionat că scopul acestei iniţiative nu este tensionarea situaţiei. „Din momentul în care vom avea un aviz pozitiv din partea Curţii vom putea da curs acestui proiect de lege de politici lingvistice. Aceasta nu înseamnă că se tensionează situaţia, ci că statul va trebui să-şi asume responsabilitatea pentru strategii şi politici lingvistice corecte, care ar duce la integrarea a minorităţilor naţionale prin învăţarea limbii oficiale a statului - limba română pentru ca acestora să li se asigure o carieră profesională“, a conchis deputata.
Ieri, Ministerul de Externe al Rusiei s-a arătat deranjat de iniţiativa legislativă a Partidului Liberal. Într-un comunicat de presă, MAE al Rusiei susţinea că „urmăreşte cu îngrijorare tensionarea discuţiilor social-politice pe subiectul lingvistic“, care, potrivit acestora, ar avea ca scop „înlocuirea limbii moldoveneşti cu cea română în calitate de limbă de stat”, precum şi îngrădirea drepturilor lingvistice ale minorităţilor etnice, inclusiv ale vorbitorilor de rusă.
Se încarcă comentariile...
