Consiliul Municipal Chişinău, după 4 ani. Deciziile, negociate la pachet

Consilierii municipali s-au manifestat, în ultimii patru ani, prin votarea deciziilor la pachet FOTO Alexandru Tarlev

Dorin Chirtoacă nu a avut o majoritate solidă în Consiliul Municipal Chişinău (CMC), de-a lungul celor două mandate, ci mai degrabă o majoritate conjuncturală care se constituia doar atunci când problemele capitalei se adunau în număr covârşitor.

Complicitatea politică s-a împământenit ca regulă de funcţionare a administraţiei publice a Chişinăului. Astfel, CMC poate fi descris mai degrabă ca centru de fibrilaţie decât ca instituţie care funcţionează normal, apreciază directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan.

Alegerile din iunie 2011 au reprezentat cel de-al şaselea ciclu electoral pentru municipiul Chişinău.

Blocajul la Chişinău durează

La alegerile pentru Consiliul Municipal Chişinău din 2011 Partidul Comuniştilor a obţinut 46,07% din voturi, respectiv 26 de mandate din 51. Partidul Liberal a obţinut 31,8% din sufragii primind 17 mandate, Partidul Liberal Democrat s-a ales cu şapte mandate, în timp ce Partidul Democrat a câştigat un singur mandat. Cel care a deblocat situaţia în CMC a fost consilierul comunist Piotr Donţov. Pe 25 ianurie 2012, după jumătate de an de la alegeri, acesta s-a alăturat partidelor proeuropene - Alianţa pentru Integrare Europeană - care nu aveau cvorum pentru a convoca şedinţa Consiliului. Donţov şi-a argumentat alegerea prin dorinţa de a debloca situaţia politică din municipiu, nesusţinând decizia partidului de a boicota şedinţele CMC. La acea vreme, având majoritate de voturi, CMC a purces la adoptarea hotărârilor de pe ordinea de zi, evitând blocajul instituţional pe termen lung.

Chişinăul, dominat de majorităţi ad-hoc

Igor Boţan a precizat pentru Adevărul Moldova că majoritatea în Consiliu Municipal Chişinău a fost pe muchie de cuţit, deoarece majorităţile care se formau erau mai mult ad-hoc şi rezolvau temporar blocajele instituţionale şi politice ale capitalei. „Se adunau sute de probleme care se hotărau foarte simplu între consilieri: «Dacă votezi asta, votez şi eu asta». În opinia mea, nu cred că putem vorbi despre o dinamică a majorităţilor în CMC, ci mai degrabă de fibrilaţie. Chirtoacă a avut majorităţi ad-hoc şi şi-a început mandatul cu un handicap, dacă pot să spun aşa, deoarece comuniştii aveau majoritate în CMC. Câţiva oameni au părăsit majoritatea comunistă şi votau în funcţie de interesele celor care stăteau în spatele lor. De cele mai multe ori deciziile nu se adoptau până nu se adunau un număr impunător de probleme care se rezolvau la pachet cu reprezentanţii partidelor proeuropene şi reprezentanţii partidelor proeurasiatice. Se vota la pachet ca să satisfacă interesele grupurilor ce se aflau în spatele lor. La pachet - asta a fost dinamica CMC”, explică Boţan.

Chişinăul a funcţionat în baza intereselor de grup

Expertul a subliniat că oraşul Chişinău a funcţionat în baza intereselor de grup, rezolvându-se problemele la pachet pentru a se evita blocajul şi încremenirea instituţională. „Sunt două grupări cu interese diferite şi atunci dacă nici una nu are majoritate stai şi negociezi. Complicitate, nu consens politic. Se acumulează teme de o parte şi de alta după care se spune: «Ori ne îngropăm cu toţii laolaltă, ori cu eforturi comune ţinând cont de interese reciproce deblocăm situaţia». Aşa a fost situaţia în CMC. În Republica Moldova este mai avantajos să fii consilier municipal decât deputat”, a concluzionat directorul ADEPT.

Din 51 de consilieri municipali aleşi la scrutinul local de acum patru ani, 14 au renunţat la această funcţie din diverse motive. Majoritatea au ales fotoliul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova sau funcţia de conducere deţinută la momentul respectiv. Dincolo de cursa electorală concentrată asupra primăriilor, consiliile locale sunt la fel de importante pentru buna funcţionare a administraţiei publice. Renunţarea la funcţia de consilier municipal şi motivaţia ce a stat la baza acestor decizii indică angajamentul politicienilor de la Chişinău şi a partidelor faţă de buna administrare a oraşului.