Cine vrea să conducă Găgăuzia. Candidaţi-enigme, foşti şi actuali comunişti, businessmani
0
În mai puţin de trei săptămâni, în Unitatea Teritorial-Autonomă Găgăuzia vor avea loc alegerile başcanului. La scrutinul din acest an s-a înregistrat un număr record de candidaţi - 11. Până în acest an, cei mai mulţi pretendenţi la funcţia de başcan s-au înregistrat la scrutinul din anul 2002. Atunci şase candidaţi erau în buletinul de vot.
IPN a făcut o prezentare a tuturor candidaţilor care râvnesc conducerea autonomiei găgăuze, o regiune deosebit de importantă pentru Moldova, de care depinde foarte mult climatul politic în întreaga ţară.
Fostul membrul al PCRM Irina Vlah participă la alegerile başcanului în calitate de candidat independent. Aceasta este cea de-a doua participare a ei la astfel de alegeri - în anul 2010 ea a ocupat locul al treilea, cedând celui de-al doilea candidat circa 400 de voturi.
La începutul anului ea a anunţat despre ruperea relaţiilor cu echipa lui Vladimir Voronin, după care a urmat apropierea de Partidul socialiştilor al lui Igor Dodon. Un factor important al campaniei acesteia ţine de susţinerea sa de către marele întreprinzător rus de provenienţă găgăuzo-moldovenească, Iuri Iakubov, care în ultimul an a devenit cunoscut în Moldova pentru finanţarea referendumului găgăuz din februarie 2014, care a făcut atâta vâlvă. Reprezentanţii conducerii Adunării Populare din regiune şi-au exprimat dezacordul cu candidatura Irinei Vlah, acuzând Partidul socialiştilor „de trădarea intereselor populaţiei găgăuze”.
Ex-primarul Comratului, iar actualmente - deputatul în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat, Nikolai Dudoglo. Acest politician participă deja a treia oară la astfel de alegeri. În anii 2006 şi 2010 Dudoglo a cedat primul loc başcanului în exerciţiu, Mihail Formuzal. Mulţi îl percepeau ca pe un urmaş al lui Formuzal.
După aderarea la PDM, ratingul lui Dudoglo s-a redus simţitor. Totodată, trebuie să se mai ţină seama şi de faptul că Dudoglo întreprinde tentative de a se distanţa de PDM, subliniind cu orice ocazie că el candidează în calitate de candidat independent.
Dmitri Croitor este unicul participant care dispune deja de experienţa aflării în funcţia de başcan. El a devenit conducător al regiunii în anul 1999, iar în anul 2002, sub presiunea circumstanţelor politice (confruntarea cu PCRM şi Adunarea Populară controlată de comunişti), el a fost nevoit să-şi dea benevol demisia. Până în anul 2005, a fost reprezentant oficial al Republicii Moldova în Elveţia (se vede că conflictul cu partidul de guvernământ din ţară s-a încheiat cu rezultate reciproc acceptabile). Potrivit unor informaţii, el a practicat businessul în România împreună cu ex-premierul Ion Sturza. Din 2011 este director de programe al ONU pentru dezvoltarea antreprenoriatului în Federaţia Rusă. În actuala campanie electorală, s-a asigurat de susţinerea spicherului şi a majorităţii deputaţilor Adunării Populare. Majoritatea comentatorilor locali apreciază în mod sceptic şansele lui Croitor de a păşi în turul al doilea.
„Victoria nu este principalul”
Valeri Ianioglo a lucrat timp de 11 ani în calitate de prim-adjunct al başcanului (3 ani – adjunct al lui Croitor şi 8 ani – al lui Frormuzal) şi este, astfel, unul dintre cei mai experimentaţi participanţi în problemele activităţii başcanului. Candidatura sa este susţinută de conducerea mişcării obşteşti influente „Găgăuzia unită”, precum şi de organizaţia „Sfatul bătrânilor din Găgăuzia”. A fondat împreună cu actualul başcan „Partidul regiunilor”, dar cu o jumătate de an în urmă căile lor politice au luat-o în direcţii diferite. Această situaţie îi reduce din şansele de succes la alegeri.
Preşedintele în exerciţiu al raionului Ciadâr-Lunga, Serghei Buzadji, face parte de mai mult de zece ani din echipa lui Mihail Formuzal şi se consideră, pe bună dreptate, un favorit al başcanului în exerciţiu. Între altele fie spus, Buzadji nu se bucură de un sprijin activ al autorităţilor găgăuze. Bucurându-se de o bună reputaţie la Ciadâr-Lunga, acest candidat nu beneficiază, deocamdată, de adepţi stabili în alte raioane ale Autonomiei.
Fostul deputat în Parlament pe listele PDM, Aleksandr Stoianoglo, care a părăsit ulterior rândurile acestei formaţiuni politice, dispune deja de experienţă de participare la alegerile başcanului – în anul 2006 el a acumulat 10% din sufragii şi a ocupat ultimul loc, al patrulea. Posedă o imagine indiscutabilă de profesionist. Este unul dintre puţinii găgăuzi care a reuşit să se integreze în elita administrativă a Republicii Moldova.În perioada anilor 1995-2001 a deţinut funcţia de procuror al Găgăuziei, apoi a fost numit în funcţia de procuror general-adjunct al Republicii Moldova. În anul 2009, după ce a devenit deputat în Parlament pe listele PDM, a fost ales în funcţia de vicespicher al organului legislativ. În cadrul actualelor alegeri ale başcanului, Stoianoglo este numit de mulţi „candidat ascuns al PDM”, totodată, critica sa în adresa democraţilor ne face să credem în comportamentul său politic independent.
Participarea la alegeri a ex-primarului satului Copceac şi fostului deputat în parlament pe listele PCRM, Oleg Garizan, de asemenea, poate fi considerată drept o tentativă de a-şi edifica propriul viitor politic la nivelul autonomiei.
Rămânând formal membru al PCRM, Garizan declară principiile, din cauza cărora pe parcursul ultimului an, acest partid a fost părăsit de un mare număr de figuri importante – de la Tkaciuk la Muntean până la aceeaşi Irina Vlah. Garizan nu s-a aflat niciodată în fruntea structurilor de partid din Găgăuzia şi nu a fost promovat niciodată de partid la alegerile-cheie din regiune.
Ruslan Garbalî este primul dintre candidaţii numiţi de noi, care până acum nu a avut o relaţie directă cu politica. Încă din anii ‘90 ai secolului trecut s-a ocupat de antreprenoriat. Între anii 1996-1998 a lucrat la „Oguzbank” – prima şi unica bancă găgăuză (care ulterior a falimentat). A ocupat funcţii de conducere la astfel de întreprinderi-giganţi ai industriei de vinuri şi divinuri, cum ar fi „Vismos” şi „Aroma”. Este cunoscut, de asemenea, ca prieten al lui Oleg Voronin, având, de asemenea, relaţii apropiate cu familia celui de al treilea preşedinte al Republicii Moldova.
Candidatul la alegerile pentru funcţia de başcan, Leonid Dobrov, are, fără exagerare, cea mai mare vechime de activitate politică în Găgăuzia. Cu toate că el a fost unul dintre cei mai importanţi activişti ai statornicirii Republicii Găgăuze autoproclamate, apoi şi un coautor al ideii Autonomiei Găgăuze, Dobrov nu se poate lăuda astăzi ca beneficiind de statutul unui politician respectabil. Cartea sa de vizită au devenit mitingurile de protest, critica în adresa principalilor lideri politici şi destul de desele dezbateri judiciare. La Chişinău el este perceput ca fiind un radical şi extremist, iar la Comrat este calificat, mai curând, ca un activist civic fără de compromisuri. El recunoaşte deschis că nu mizează pe victorie în cadrul alegerilor.
Candidaţi-enigme
Există în această listă lungă de candidaţi şi astfel de figuri, participarea cărora în aceste alegeri este mai mult decât enigmatică. De exemplu, Oleg Kaikî şi Serghei Cernev sunt membri ai PDM şi camarazi fideli ai unuia dintre favoriţii cursei electorale, Nikolai Dudoglo. Primul s-a retras din cursă pe 27 februarie. Cernev nu are nevoie de prezentare – acesta este un fost camarad al lui Mihail Formuzal, iar din anul 2010 este cunoscut ca un critic al acestuia. De altfel, critica lui Cernev se întâmplă să fie nu numai dură, dar şi cu aplicarea pumnilor în adevăratul sens al cuvântului. Astfel, în luna iunie 2014, Cernev s-a evidenţiat prin aplicarea forţei fizice contra başcanului şi a spicherului APG.
Va încheia trecerea noastră în revistă a candidaţilor Ilia Anastasov, pe care nu avem niciun temei să-l suspectăm de acţiuni în favoarea altor candidaţi. Fiind un întreprinzător cunoscut la Comrat, el se bucură de o bună autoritate. În anii ‘90 ai secolului trecut, a devenit fondatorul şi primul director al televiziunii găgăuze, cunoscută astăzi ca fiind Compania publică „Teleradiodifuziunea Găgăuziei”. Recent, şi-a fondat compania sa „Gagauz Film”, în cadrul căreia preconizează să toarne primul în lume serial despre viaţa găgăuzilor. În viaţa politică se lansează pentru prima dată.
Se încarcă comentariile...
