Analiză: Rusia menţine embargourile faţă de Moldova, dar vrea să beneficieze pe seama Acordului de Asociere

Chiar dacă Rusia are discrepanţe ideologice faţă de UE, aceasta le poate depăşi cu uşurinţă atunci când în joc se află interese economice pragmatice, scrie analistul politic Dionis Cenuşă într-un articol analitic pentru Agenţia IPN.

Preferinţele ruse pentru Acordul de Asociere moldovenesc denotă duplicitatea politicii ruseşti. Pe de o parte, autorităţile ruse nu elimină restricţiile comerciale faţă de producătorii moldoveni, introduse începând cu 2013, sub pretextul prevenirii efectelor negative ale Acordului cu UE (re-exporturile). Pe de altă parte, concomitent cu menţinerea acestor restricţii, exponenţii regimului lui Vladimir Putin se interesează de beneficiile aceluiaşi Acordului pentru mediul de afaceri rusesc, explică Dionis Cenuşa.

În opinia lui, creşterea exporturilor spre UE (peste 65% din total în 2017) şi funcţionarea mecanismului de acordare a cetăţeniilor moldoveneşti (introdus în 2018) în schimbul unor investiţii constituie un stimulent puternic pentru mediul de afaceri rusesc.

El consideră că menţinerea sancţiunilor occidentale, atât individuale cât şi sectoriale, la o intensitate ridicată, afectează interesele economice ale grupurile oligarhice ruseşti. Eligibilitatea Rusiei pentru sacţiuni reiese din implicarea sa în otrăvirea cu substanţe chimice pe teritoriul britanic (cazul Skripal), cu ajutorul serviciilor secrete ruseşti, probele de implicare a Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA, doborârea avionului civil MH17 şi implicarea în militarizarea separatismului în regiunea Donbass.

Negarea responsabilităţii şi continuarea acţiunilor, subliniază politologul, duce la menţinerea şi generarea unor noi sancţiuni, care limitează privilegiile elitelor economice ruseşti, esenţiale pentru supravieţuirea regimului lui Vladimir Putin.

Din aceste considerente, mecanismele pe care le oferă actuala conjunctură moldovenească (cetăţenii ieftine, regim comercial favorabil cu UE, inclusiv pentru regiunea transnistreană) nu pot fi neglijate de către unele grupuri economice din Rusia, opinează Dionis Cenuşa.

O încurajare adiţională este lipsa unei justiţii robuste, exemplificată prin invalidarea alegerilor municipale în iunie 2018 sau procesul de judecată anevoios (amânări de jumătate de an) a principalului suspect în furtul miliardului, Ilan Şhor, punctează politologul. De asemenea, el crede că, simplificarea procedurilor de desfăşurare a afacerilor, în particular pentru străini, creează mai multă deschidere.

Amalgamul dat de factori a făcut ca Acordul de Asociere să devină dintr-un motiv de introducere a embargourilor într-o oportunitite comercială benefică pentru a penetra piaţa europeană, comentează Dionis Cenuşa.

El reaminteşte faptul că reprezentantul preşedintelui pentru afacerile antreprenorilor ruşi, Boris Titov, a accentuat interesul de a intra pe piaţa UE prin intermediul investiţiilor ruseşti în economia moldovenească.

Multitudinea mandatelor Socialiştilor în legislativ la fel va uşura posibilitatea de a promova mai efectiv o posibilă imigrare a investitorilor ruşi, cu care Preşedintele Dodon a efectuat o socializare activă în primele 100 de zile de preşedinţie, anticipează Dionis Cenuşa.

Astfel, în pofida propriei retorici nocive vizavi de impactul negativ al Acordului de Asociere, din perioada 2010-2016, autorităţile ruse arată o bunăvoinţă faţă de acest document, la fel preluată de către Preşedintele Dodon. În prezent, acesta îşi păstrează o critică punctuală vizavi de cotele de export, pe care intenţionează să le re-negocieze cu UE. Aşadar, discuţiile despre abandonarea Acordului şi-au pierdut orice actualitate, nu doar la Chişinău dar şi la Moscova, concluzionează politologul.