Gazprom, presiuni asupra Moldovei?

Propunerea Chişinăului privind restructurarea datoriilor istorice la gaz acumulate de Moldovagaz, în aşa fel ca Moldova să ramburseze timp de 15 ani datoria malului drept al Nistrului, iar datoria malului stâng să fie pusă pe seama autorităţilor de la Tiraspol, a fost refuzată de Gazprom, scrie publicaţia rusă Kommersant.

Pe 9 februarie, la Chişinău, premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a avut o întrevedere cu vicepreşedintele Gazprom, Valerii Golubev. Oficialul a propus ca Moldovagaz să achite datoria istorică acumulată de malul drept al Nistrului, de 470 milioane de dolari, în termen de 15 ani.

Filip a propus ca datoria malului stâng al Republicii Moldova, necontrolat de Chişinău, unde s-au adunat pe parcursul anilor circa 6 miliarde de dolari datorie (potrivit protocolului comisiei mixte moldo-ruse din 29 noiembrie 2016) să fie pusă pe seama celor de la SRL „Tiraspoltransgaz” (companie din stânga Nistrului care se ocupă de transportarea şi livrarea gazului) şi ulterior către administraţia regiunii de la Tiraspol.

Cu alte cuvinte, Filip nu vrea ca datoria totală de 6,5 miliarde de dolari a celor două maluri ale Nistrului să fie rambursată de Chişinău, ci fiecare parte să fie responsabilă de datoria sa.

Moscova pune totul în cârca Chişinăului

Ruşii nu au fost impresionaţi de propunerea prim-ministrului moldovean ca Tiraspolul să achite cele 5,8 miliarde de dolari. Ei ştiu că economia malului drept al Nistrului nu va permite niciodată rambursarea unei astfel de sume enorme, scrie Kommersant.

În ceea ce ţine de restructurarea datoriei Chişinăului la gaz faţă de Gazprom, în cadrul întrevederii cu Filip, preşedintele Gazprom a subliniat că restructurarea datoriei istorice a Moldovei este posibilă doar în condiţiile menţinerii achitării cheltuielilor curente în proporţie de 100%.

Expertul rus Veaceslav Mişenko a încercat să explice de ce Gazprom a refuzat oferta oficialilor moldoveni: concernul rus este conştient de faptul că Tiraspolul nu este capabil să ramburseze datoria, cel puţin aceasta ar putea fi folosită în calitate de pârghie de presiune pentru întoarcerea Moldovei în sfera de influenţă a Moscovei. Chişinăul, în ultimii ani, pledează pentru integrarea europeană.

Din punct de vedere juridic, datoria aparţine companiei moldo-ruse Moldovagaz, care livrează gaz în Moldova pe ambele maluri.

După ce în spaţiul public a apărut informaţia că Gazprom ar fi cerut să-i fie cedate în proprietate privată, în contul datoriilor, gazoductele pe care le exploatează Moldovagaz, dar şi faptul că preţul la gaz va creşte cu 20% pentru ca Guvernul să fie în stare să ramburseze datoria,  Executivul a precizat pentru „Adevarul“ că subiectul preluării unor active în contul datoriei nu a fost discutat în cadrul întrevederii dintre Filip şi Golubev. Totodată, Guvernul susţine că, „ţinând cont de prevederile cadrului de reglementare existent, restructurarea datoriei nu va afecta tariful de furnizare a gazelor naturale, nici cel de furnizare a energiei termice”.

Cum va afecta restructurarea datoriei consumatorul

Expertul Sergiu Tofilat afirmă că, potrivit protocolului comisiei mixte moldo-ruse din 29 noiembrie 2016, este indicată suma de 470 de milioane de dolari, datoria malului drept al Nistrului.

- 150 de milioane de dolari trebuie să le achite Termoelectrica, care are datorii la Moldovagaz (fapt confirmat de Guvern. Sumă negociată de Guvern sub forma restructurării acesteia pe o perioada de 15 ani)

- alte 65 de milioane de dolari sunt devierile financiare acumulate în 2012-2015 (n-a fost revizuit tariful la gaz). Ele trebuie verificate de ANRE şi introduse în tarif.

- restul de 255 de milioane de dolari sunt fraudele de la Moldovagaz: achiziţii de materiale prin intermediul firmelor offshore, contracte de consultanţă cu persoane dubioase etc.

„Aceste fraude trebuie să le achite vinovaţii, nu consumatorii. Trebuie efectuat un audit să vedem cât s-a furat, cine a furat şi să le confiscăm averile”, spune Tofilat.

În opinia expertului, Moldovagaz vrea să transmită în contul datoriei către Gazprom reţelele de gaz gestionate de partea moldovenească, construite în 2002-2009 din banii oamenilor, din bugetul de stat şi din creditele Băncii Mondiale (programul FISM).

Tofilat afirmă că cele peste 65 milioane de dolari, devieri financiare, ar putea fi introduse în tariful la gaz.

„Ele vor fi băgate în tarif, dar depinde pe ce perioadă. Dacă vor să le recupereze într-un an (aşa cum prevede metodologia), asta va majora tariful cu peste 20%”, este de părere expertul.