Afaceri de miliarde din Republica Moldova gestionate prin firme din Cipru

Blocajul financiar a scos în stradă mii de ciprioţi, revoltaţi de măsurile adoptate de autorităţi FOTO AFP

Ciprul e pe locul trei în topul investitorilor în economia Moldovei, peste 270 de companii de la noi având acţionari şi fondatori ciprioţi. Foarte des investitorii din Cipru sunt mari antreprenori din Republica Moldova. Criza din această ţară pare să nu le afecteze afacerile

Blocarea sistemului financiar din Cipru a condus la suspendarea a numeroase tranzacţii ale companiilor şi investitorilor, în special din Rusia, în valoare de câteva miliarde de dolari, bancherii şi avocaţii implicaţi încercând să salveze înţelegerile prin alte jurisdicţii. Agenţia de rating Moody's estimează că firme şi investitori din Federaţia Rusă deţin depozite de circa 31 de miliarde de dolari în sistemul bancar cipriot. Totodată, insula mediteraneană este cel mai important hub offshore pentru economia rusă.

Pe locul trei la investiţii în Moldova

O altă ţară ce are legături strânse cu această insulă este Ucraina. Conform unor estimări făcute de Yaroslav Soltis, ex-viceguvernator al Băncii Centrale de la Kiev, în Cipru au rămas blocate între 12 şi 25 de miliarde de dolari ce aparţin unor oameni de afaceri din Ucraina.

Şi Republica Moldova este destul de dependentă de Cipru. Datele Fondului Monetar Internaţional arată că de acolo provin circa 8% din totalul investiţiilor străine directe în Republica Moldova. Astfel, Cipru era la începutul anului trecut al treilea în topul ţărilor care investesc în economia Republicii Moldova, după Rusia şi Olanda. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, la finele anului trecut, 274 de companii aveau fondatori din Cipru.

Milionari cu afaceri cu sediul în Cipru

Multe din investiţiile care vin Cipru au însă origine moldovenească. Vaja Jhashi, Ion Sturza, Vlad Plahotniuc, Alexandru Pincevschi, Nicolae Ciornâi, Ilan Shor, Andrei Gargalâc sau Victor Bostan sunt doar câţiva dintre marii antreprenori moldoveni ale căror companii au drept acţionari una sau mai multe companii cu sediul în Cipru.

De exemplu, fostul premier Ion Sturza deţine fondul de investiţii Fribourg East Investments, care a preluat recent 49% din capitalul social al companiei Romaltyn Limited, ce deţine o fabrică de exploatare minieră din Baia Mare, România.

Prin firme înregistrate în Cipru îşi gestionează practic toate cele mai importante afaceri ale sale - de la complexe rezidenţiale la distribuţia de automobile – şi Alexandru Pincevschi. Tot prin companii cipriote au venit în Republica Moldova şi investiţii din alte ţări. De exemplu, producătorul cunoscutei băuturi carbogazoase americane întreprinderea Coca-Cola Îmbuteliere Chişinau are fondator din Cipru. O mare parte din investiţiile fondului americano-israelian New Century Holdings au intrat în Moldova tot prin intermediul acestui stat. Şi familia de milionari iordanieni Miqdadi, deţinătoarea companiei Agrimatco, operează prin Cipru.

Moldovenii nu-şi ţin banii în Cipru?!

Oamenii de afaceri preferă însă să nu afişeze dacă au sau nu probleme ca urmare a blocajului financiar ce a intevenit în micuţul stat insular.
Sergiu Chircă, preşedintele Fribourg East Investments, spune că situaţia din Cipru nu a afectat planurile de investiţii ale fondului, care administrează în Republica Moldova şi o altă afacere a lui Ion Sturza, fabrica Palplast din Călăraşi.

„Nu ţinem bani în conturi din Cipru. Doar am investit prin intermediul acestei ţări, iar dacă avem profit îl reinvestim aici, în Republica Moldova“, susţine Andrei Gargalâc, unul dintre cei mai excentrici oameni de afaceri din Moldova, proprietar al hotelului Club Royal Park.

Economistul Roman Chircă afirmă că, spre deosebire de ruşi şi ucraineni, moldovenii nu prea îşi ţin banii în conturi din băncile din Cipru, de aceea blocajul financiar din această ţară nu va avea efecte majore asupra economiei Republicii Moldova.

„O taxare a depozitelor bancare cipriote, aşa cum se prevede, nu va avea efecte majore asupra businessului moldovenesc. Or, firmele înregistrate de moldoveni în această ţară erau folosite, de regulă, pentru a efectua investiţii în Republica Moldova sau pentru a putea transfera dividendele obţinute aici în alte conturi, dar deja în bănci din zone offshore“, explică economistul Roman Chircă.

Cipru, fost paradis fiscal

Ciprul a fost până în 2004, când a intrat în Uniunea Europeană, un paradis fiscal. Ţara a continuat să fie tratată ca un offshore, chiar dacă impozitul pe venit a crescut la 10% de la 4-5% cât era înainte. Niciun alt stat din UE nu a mai fost paradis fiscal.

Un top al celor mai mari afaceri şi al marilor antreprenori moldoveni, care şi gestionează afacerile prin firme din Cipru îl puteţi găsi în varianta print a ziarului "Adevărul".