„Teleradio-Moldova”, departe de reformare

Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului „Teleradio-Moldova” (TRM) are şanse foarte mici de a fi reformată şi depolitizată. Motivul este faptul că desemnarea conducerii instituţiei s-a făcut întotdeauna în baza criteriilor politice, iar candidaţii nu propun planuri realiste şi concrete de reformare, atrag atenţia experţii media.

Pe data de 4 şi 5 iunie, Consiliul de Observatori al „Teleradio-Moldova” va încerca să aleagă pentru a doua oară în acest an preşedintele companiei publice şi directorul „Radio Moldova”. Pentru funcţia de preşedinte al TRM şi-au depus candidatura cinci persoane, iar pentru funcţia de director al radioului public - şase.

Dosarele de intenţie ale candidaţilor, proiecte de dragul proiectelor

Directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, a menţionat pentru Adevărul Moldova că, după ce a examinat dosarele de intenţie ale tuturor candidaţilor, a ajuns la concluzia că majoritatea dintre ele sunt nerealiste şi că cea mai mare parte dintre concurenţi nu au o strategie concretă pe care să o implementeze de-a lungul mandatului de cinci ani.

„Majoritatea proiectelor de intenţii sunt doar nişte proiecte de intenţii şi mai puţin un program de guvernare pentru următorii cinci ani cât se va afla acolo câştigătorul.

Zic asta pentru că în cazul în care Consiliul de Observatori (CO) va cântări proiectul de intenţii şi autorul proiectului, astfel încât să ia o decizie judicioasă, atunci acest proiect de intenţii ar trebui foarte uşor să se transforme într-un plan de acţiuni al persoanei desemnate pentru următorii cinci ani. În opinia mea, majoritatea acestor proiecte nu conţin suficientă concreteţe, astfel încât dacă cineva câştigă, peste un an, de exemplu, CO să vină şi să zică: «Ai avut un plan de acţiuni, zi-ne ce s-a realizat până acum în temeiul acestui plan». În situaţia asta, nu vreau să fiu proroc, dar probabil se va proceda la desemnarea eşalonului de vârf al acestor instituţii publice fără a avea la bază nişte criterii foarte clare, concrete şi, mai ales, măsurabile”, a explicat Ion Bunduchi.

Şanse mai mari de a pune capăt interimatului

El crede că, de data aceasta, deşi nu este în componenţa completă de nouă membri,  Consiliul de Observatori ar trebui să reuşească să aleagă conducerea celor două instituţii, deoarece dispune de numărul suficient de membri - şapte persoane - ca să poată obţine o majoritate de voturi pentru unul dintre candidaţi. Unul din motivele pentru care au eşuat încercările anterioare a fost tocmai faptul că CO nu era în componenţă completă pentru un vot majoritar. Ion Bunduchi şi-a exprimat însă temerea că, la fel cum s-a întâmplat de mai multe ori în trecut, fiecare membru al Consiliul de Observatori ar putea încerca să promoveze în fruntea celor două instituţii un candidat sau altul, trimişi de anumite partide.

„Am spus-o şi o să repet de fiecare dată: desemnarea componenţei Consiliului de Observatori al IPNA „Teleradio-Moldova”, la fel ca şi desemnarea membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, s-a făcut, contrar legislaţiei, dintotdeauna pe criterii politice”, a afirmat Bunduchi.

El regretă, totodată, că legislaţia actuală a Republicii Moldova nu conţine prevederi care ar reglementa durata interimatului conducerii IPNA şi a directorilor instituţiilor din componenţa acesteia şi care ar putea responsabiliza sau pedepsi Consiliul de Observatori pentru activitate defectuasă. Directorul executiv al APEL vede explicaţia acestei situaţii şi în faptul că actualii politicieni sunt mulţumiţi de starea actuală a lucrurilor.

Factorul politic

Petru Grozavu, unul dintre membrii Consiliului de Observatori al IPNA „Teleradio-Moldova”, este de acord că politicul intervine în procesul de alegere şi funcţionare a conducerii instituţiilor publice ale audiovizualui. Acest lucru influenţează negativ activitatea lor. „Dacă mă întrebaţi pe mine, eu sunt sătul de factorul politic. Asta pentru că până la urmă factorii politici nu rezolvă principalele probleme ale acestor instituţii. Factorul politic înseamnă umbrelă, factorul politic înseamnă protecţie, înseamnă ceea la ce s-a ajuns, de fapt, în prezent. După cum probabil cunoaşteţi, ultimul raport al Curţii de Conturi referitor la TRM indică o situaţie catastrofală”, a declarat Petru Grozavu.

Potrivit lui, principala problemă a Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului este proasta ei administrare şi gestionare, în special pe plan financiar. Astfel, Petru Grozavu a subliniat că oricine ar fi persoanele care vor ocupa cele două funcţii, pe lângă faptul că ar trebui să cunoască bine domeniul audiovizualului, este foarte important ca acestea să fie, în primul rând, nişte manageri foarte buni, mai ales în cazul preşedintelui TRM.

Selecţie de ochii lumii

Jurnalistul Vitalie Cojocari, care este în prezent corespondent la Pro TV România, a candidat în anul 2012 la funcţia de director al postului public de televiziune „Moldova 1” şi a simţit pe propria piele cum se organizează concursul pentru posturile de conducere din audiovizualul public. Acesta a declarat că TRM are nevoie gravă de reformare, dat fiind că acolo totul se află într-un haos total şi funcţionează după un model foarte învechit, de tip sovietic. Cojocari a menţionat că majoritatea persoanelor care activează în cadrul celor două instituţii din cadrul TRM - „Moldova 1” şi Radio Moldova - se opun foarte vehement reformelor şi elementelor noi de teama de a nu fi puşi la treabă sau de a nu-şi pierde funcţiile. Aceştia ar fi format un fel de front de rezistenţă şi ar încearca în permanenţă să menţină actualul model de funcţionare.

Referitor la procesul de selecţie, Vitalie Cojocari a menţionat că a avut impresia că lucrurile ar fi fost deja aranjate într-un fel, deoarece membrii Consiliului de Observatori s-au arătat surprinşi de faptul că el candidează din proprie iniţiativă şi pe cont propriu, mai ales că reuşise să adune câteva voturi în prima etapă a concursului.

„La cealaltă etapă a concursului, a doua votare, au ieşit după o oră, noi între timp stăteam cumva, aşa, curioşi, să vedem ce se întâmplă şi deja auzisem zvonuri că nu înţelegeau de unde am apărut eu şi se întrebau al cui om sunt şi de ce am obţinut o parte din voturi. Deja eram văzut şi ca fiind omul lui Filat, şi ca omul lui Plahotniuc...”, îşi aminteşte Vitalie Cojocari.

Lui Cojocari i se pare evident faptul că mulţi dintre membrii Consiliului de Observatori sunt puşi de către partide în funcţie ca să execute anumite ordine, fără să înţeleagă ce-şi propune să realizeze sau ce reprezintă un anumit candidat la posturile de conducere din instituţiile audiovizualului public.

Nevoia de reformare din temelii

Deputatul Corina Fusu, membră a Comisiei permanente parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, susţine că IPNA „Teleradio-Moldova” are nevoie de o reformă totală atât în ceea ce priveşte structura, cât şi forma de administrare şi funcţionare. Potrivit deputatului, o idee în acest sens ar fi separarea postului de televiziune de cel de radio care să funcţioneze şi să fie conduse independent, fără să aibă deasupra unul şi acelaşi director. Totodată, parlamentara este de părere că o mare parte din spaţiile care aparţin TRM trebuie să fie vândute sau închiriate, iar radioul şi televiziunea să treacă în sedii mai mici şi să funcţioneze ca adevărate instituţii europene.

Corina Fusu a mai menţionat că este, de asemenea, nevoie de schimbarea legislaţiei, astfel încât să nu fie permisă politizarea Consiliului de Observatori şi să fie foarte bine reglementată procedura de constituire şi de funcţionare a acestuia.

Mai jos vă prezentăm câteva idei din proiectele de intenţie ale celor cinci candidaţi care se află în competiţia pentru funcţia de preşedinte al companiei publice „Teleradio-Moldova”:

Ion Terguţă: digitalizarea TRM

Jurnalistul Ion Terguţă intenţionează să digitalizeze compania TRM prin implementarea a două strategii de dezvoltare: eTV şi iTV. Prima constă în „informatizarea tuturor activităţilor companiei, iar a doua constă în utilizarea Internetului pentru promovarea imaginii companiei. Ion Terguţă crede că IPNA „Teleradio Moldova” trebuie să atragă investiţii care vor consta în peste 25 % din buget. „O prioritate absolută este scăderea nivelului de cheltuieli pentru antenă. Tehnologiile actuale nu justifică volumul de cheltuieli suportat de IPNA”.

Ghenadie Brega: depolitizare

Activistul Ghenadie Brega intenţionează să asigure caracterul public şi transparent al instituţiei şi să pună radioul şi televiziunea, întreţinute de buget, în serviciul tuturor cetăţenilor. Ghenadie Brega vrea să insituie la TRM „pluralismul de păreri” şi promite că întreprinderea va renunţa treptat la publicitate şi la emisiunile comerciale.

Ştefan Secăreanu: independenţă financiară

Jurnalistul Ştefan Secăreanu vrea să consolideze autonomia şi independenţa editorială a TRM. Candidatul intenţionează să „consolideze independenţa financiară” a TRM prin gestionarea transparentă a fondurilor, atragerea donaţiilor şi sponsorizărilor din proiecte internaţionale, dar şi prin introducerea unui abonament pentru radio şi televizor.

Olga Bordeianu: trenduri de ultimă generaţie

Jurnalista Olga Bordeianu se va axa pe modernizarea imaginii, sunetului şi a contentului televiziunii publice prin implementarea „trendurilor internaţionale de ultimă generaţie”.

Nicu Scorpan: posturi TV în centre urbane

Producătorul TV Nicu Scorpan optează pentru un „pluralism financiar şi editorial, iar jurnaliştii vor opta pentru un caracter dinamic, atractiv, divers şi combativ al emisiunilor. Avem nevoie de excluderea protecţionismului privat şi discriminatoriu din practica Televiziunii”. Nicu Scorpan vrea ca în cele mai importante centre urbane din Moldova să fie deschise posturi locale TV, cu  buletine informative.

Jurnalistul român, Iulian Comănescu, care a făcut un training şi o evaluare a companiei publice, crede că TRM are nevoie de „un restart pornind de la conţinut, cu accent în primul rând pe departamentul de ştiri”. „Poziţia bună în topul naţional e dată de acoperirea pe care o are TRM-ul în prezent, mai bună decât a altora - deci numai un avantaj tehnic. Digitalizarea terestră riscă să zgâlţâie rău această poziţie, fiindcă în Moldova recepţia prin antenă e mult mai importantă decât în România (...)