Statisticile care mint. Politicile de dezvoltare a Republicii Moldova, afectate grav. BNS: Nu avem alte instrumente

Datele oficiale despre situaţia demografică din Republica Moldova sunt eronate, iar acest lucru are consecinţe grave asupra elaborării politicilor ce ţin de planificarea şi buna funcţionare a mecanismelor de dezvoltare a statului. Primul barometru demografic din Republica Moldova elaborat şi prezentat, vineri, 10 iulie, de către Centrul de Cercetări Demografice (CCD) relevă tabloul trist din ţară referitor la starea demografică existentă.

Suntem cu peste jumătate de milion mai puţini

Datele oficiale ale Biroului Naţional de Statistică (BNS) referitoare la numărul populaţiei pe care o are în acest moment Republica Moldova arată că acesta ar fi de 3 milioane 555 de mii de oameni. BNS a calculcat această cifră în baza rezultatelor recensămintelor din anii 1989, 2004 şi cele preliminare din anul 2014, prezentând două tipuri de populaţie în metoda de calcul – persoanele care au domiciliul stabil în ţară, inclusiv cele plecate temporar în afară, şi cele care se află în ţară, inclusiv persoanele cu domiciliul temporar.

Barometrul demografic realizat de către Centrul de Cercetări Demografice, arată o cu totul altă realitate. Raportul subliniază faptul că estimările anuale oficiale a numărului populaţiei care are domiciliul stabil în Republica Moldova se fac în continuare în baza recensământului populaţiei din anul 1989, în timp ce calculul numărului populaţiei prezente în ţară se bazează parţial pe rezultatele recensământului din 2004. Astfel, în raport se menţionează faptul că ”rezultatele preliminare ale recensământului din 2014 demonstrează clar o supraestimare semnificativă a numărului populaţiei prezente în ţară, care, în pofida sporului natural negativ şi migraţiei masive, nu diferă deloc de numărul populaţiei înregistrat în 2004”. 

În ceea ce priveşte populaţia cu domiciliul stabil, situaţia ar fi şi mai gravă, deoarece în algoritmul de calculare a numărului acesteia rezultatele recensământului din 2004 nici nu au fost luate în considerare.

În concluzie, barometrul demografic estimează că în anul 2004 populaţia totală a Republicii Moldova ar fi fost de 3 milioane 300 de mii de persoane, iar cea actuală ar fi de aproximativ 2 milioane 900 de mii.

Emigrăm în masă

Datele oficiale ale Biroului Naţional de Statistică referitoare la pierderea populaţiei prin intermediul migraţiei ar fi, de asemenea, eronate. Acestea arată că, în general, soldul migraţiei populaţiei este unul nesemnificativ. Ba chiar în anumite perioade, precum anii 2010 - 2012, ar fi fost pozitiv, adică moldovenii practic nu ar fi emigrat deloc, în timp ce alţii ar fi revenit în ţară.

Centrul de Cercetări Demografice, însă, a demonstrat că situaţia este total diferită. Experţii au luat în calcul datele statistice oficiale din Rusia şi Italia - două ţări care primesc cel mai mare număr de emigranţi din Republica Moldova. Ca perioadă de referinţă a fost ales intervalul dintre anul 2004 şi 2013. Astfel, dacă statistica BNS arată că în anul 2009 pierderile migraţionale au constituit circa 2000 de persoane, atunci doar conform statisticilor din Rusia şi Italia, exodul moldovenilor în acel an ar fi constituit peste 32 de mii de persoane. Totodată, barometrul demografic subliniază faptul că trebuie să se ţină cont şi de faptul că în anumite perioade nu a existat un control asupra frontierei cu regiunea transnistreană.

Trăim tot mai puţin

Un alt capitol la care se înregistrează diferenţe majore dintre statistica oficială şi cea realizată de CCD se referă la rata totală a fertilităţii şi speranţa de viaţă la naştere pentru bărbaţi şi femei. Astfel, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, rata totală a fertilităţii este de 1.28 de copii per femeie, în timp ce estimările alernative vorbesc de 1.65 de copii per femeie. În ceea ce priveşte speranţa de viaţă, conform datelor BNS, la bărbaţi aceasta ar fi de 67.24 de ani, iar datele alternative indică 64.46 de ani. La femei, diferenţa este de 1.79 de ani, BNS arătând o medie a speranţei de viaţă de 74.99, iar barometrul demografic – 73.2.

Nevoie urgentă de adaptare

În concluzie, Centrul de Cercetări Demografice subliniază faptul că situaţia demografică a ţării în ansamblu şi prognozele demografice sunt grav distorsionate. Astfel, instituţiile statului nu dispun de baza statistico-informaţională necesară pentru planificarea bugetului de stat, a politicilor sociale şi fiscale, a distribuţiei produsului naţional, pentru prognozarea pieţei forţei de muncă etc.

„În circumstanţele socio-economice actuale, ţara are nevoie de estimări viabile ale măsurilor anticriză, iar în condiţiile declinului demografic şi îmbătrânirii populaţiei, doar în baza prognozelor demografice viabile pot fi elaborate politici adecvate de adaptare a societăţii la o nouă structură demografică”, a subliniat Olga Penina, cercetător ştiinţific şi coordonator în cadrul CCD.

Experţii au recomandată autorităţilor să recalculeze numărul şi structura populaţiei în baza rezultatelor recensământului din 2004 înainte de disponibilitatea rezultatelor definitive ale celui din 2014 şi urgentarea procesării datelor celui din urmă.

În replică, Valentina Istrati, şefa Direcţiei statistica demografică şi recensământul populaţiei din cadrul BNS, a spus că instituţia activează în baza instrumentelor de care dispune la moment. În ceea ce priveşte întârzierea publicării datelor recensământului din 2014, Istrati a precizat că BNS nu are bani pentru procesarea acestora.