Rusia, pândită de o criză alimentară majoră

Însuşi premierul Dmitri Medvedev a recunoscut săptămâna trecută că Rusia nu îşi poate asigura securitatea alimentară. Deşi şeful guvernului de la Moscova a încercat să cosmetizeze realitatea lăudându-se cu producţia record de grâu de anul trecut, totuşi preţurile alimentelor din magazinele ruse continuă să crească, informează ITAR-TASS.

Faptul că guvernul de la Moscova a subvenţionat agricultura rusă cu 189 de miliarde de dolari în anul 2014 constituie o indicaţie clară a faptului că acest sector economic nu este unul profitabil şi are nevoie de un sprijin masiv. Însă securitatea alimentară a Rusiei are şi o importantă componentă politică: dacă preţurile alimentelor scapă de sub control apar riscuri majore de tulburări sociale, se arată într-o analiză Stratfor.

Problema embargourilor

Preţurile produselor alimentare în Rusia sunt destul de ridicate şi vor rămâne aşa pe termen mediu. Kremlinul şi-a luat angajamentul să frâneze scumpirea alimentelor, să crească producţia internă şi să reducă dependenţa de importuri, însă situaţia actuală ar putea provoca tulburări sociale, apreciază analiştii Stratfor. Rusia a impus mai multe embargouri pentru produsele alimentare din Uniunea Europeană drept replică la sancţiunile aplicate de Bruxelles pentru criza ucraineană, însă în acelaşi timp Moscova a fost silită să accepte importuri ilegale pentru a evita declanşarea unei crize alimentare majore. În ciuda eforturilor actuale, Rusia rămâne dependentă de importuri pentru a-şi asigura necesarul alimentar.

Creşterea preţurilor

Preţul verzei, unul dintre cele mai consumate alimente în Rusia, a crescut cu 60% de la începutul anului 2015. În primele trei luni ale anului curent, piaţa alimentară rusă a înregistrat creşteri constante ale principalelor produse: 36% pentru cartofi şi 10% pentru carnea de vită. În anul 2014 preţurile produselor alimentare în Rusia au crescut du 15%.

Aceste scumpiri vin ca urmare a introducerii embargourilor pentru exportatorii occidentali, dar şi din pricina scăderii rublei ruseşti. Deşi moneda rusă şi-a revenit după scăderea cu 40% de anul trecut, totuşi preţurile alimentelor au rămas la nivelul de la momentul creşterii cursului valutar.

În august 2014 Moscova a aplicat un embargou pe o durată de un an de zile pentru mai multe produse alimentare din Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada, Norvegia şi Australia. Replica Moscovei a venit după sancţiunile aplicate de statele occidentale în urma doborârii unui avion Malaysia Airlines în estul Ucrainei. Printre produsele occidentale aflate sub embargou se numără carnea de vită, de porc şi de pui, alături de mai multe tipuri de legume. Înainte de aplicarea embargoului, Rusia importa un sfert din necesarul de produse de carne, precum şi 70% din necesarul de fructe, multe din aceste importuri venind din ţări precum Canada, Finlanda, Franţa şi Polonia.

Căderea cursului valutar al rublei a afectat industria îngrăşămintelor chimice, care s-au scumpit pentru agricultorii ruşi. În acelaşi timp, producătorii ruşi de îngrăşăminte au realizat profituri majore din exporturi, iar guvernul de la Moscova a încercat să limiteze acest fenomen prin aplicarea unei taxe de 35% pentru exporturile de îngrăşăminte chimice.

În ciuda tuturor măsurilor anunţate de guvernul rus, perspectiva este ca familiile ruse să cheltuiască mai mult de jumătate din veniturile lor pentru alimente înainte de încheierea acestui an, apreciază analiştii Stratfor.

Măsurile Moscovei

Autorităţile ruse au luat mai multe măsuri pentru a limita efectele embargourilor pentru importurile de alimente, însă aceste măsuri au avut un efect limitat. Premierul Medvedev a încercat să ofere puteri suplimentare Biroului Federal Anti-monopol care ar urma să verifice producătorii de alimente şi să asigure o transparenţă sporită pentru preţurile acestora, însă acelaşi Medvedev s-a opus propunerilor care aveau în vedere impunerea unor limitări oficiale ale preţurilor. La sfârşitul lunii februarie, 12 lanţuri de hipermarketuri din Rusia au anunţat că vor îngheţa preţurile pentru 20 de produse de bază, cel mai probabil ca urmare a presiunilor guvernamentale.

În paralel a crescut comerţul cu ţări din Orientul Mijlociu şi America Latină. Turcia a devenit unul din producătorii de alimente care şi-a mărit exporturile către Rusia: între lunile august şi decembrie 2014 exporturile de alimente turceşti în Rusia au crescut cu 25%. În primele trei luni ale anului 2015 exporturile de carne din Turcia către Rusia au crescut cu 400%.

În paralel, autorităţile ruse au întreprins măsuri pentru încurajarea importurilor din ţările Americii Latine. În 2014, autorităţile de la Moscova au aprobat ca 90 de combinate de carne din Brazilia să poată exporta pe piaţa rusă. Importurile de carne de porc braziliană au crescut cu 76% în septembrie 2014. Chiar şi aşa, noile surse de alimente au fost insuficiente pentru a acoperi cererea de pe piaţa rusă.

Costurile producţiei interne

Guvernul de la Moscova a insistat în spaţiul public că impunerea embargourilor pentru produsele alimentare occidentale va fi de natură să crească producţia internă. Însă deşi producţia internă de alimente a crescut în ultimele luni, aceasta nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Rusia este competitivă în ceea ce priveşte producţia de grâne, dar nu şi pentru altceva. Deşi acordă subvenţii importante pentru agricultrură, Rusia are nevoie de investiţii masive în acest domeniu. De asemenea, având în vedere reducerile bugetare provocate de ieftinirea petrolului, este foarte posibil ca aceste subvenţii să fie reduse. Şi nu în ultimul rând, creşeterea dependenţei faţă de producţia internă care nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor va duce tot la o scumpire a alimentelor.

Nevoia de investiţii

Fără investiţii majore, producţia internă de alimente din Rusia nu va reuşi pe termen mediu să acopere cererea existentă. Este de aşteptat ca producţia internă de alimente să crească în anul 2015, însă această creştere cu siguranţă nu va acoperi volumul importurilor la care s-a renunţat. De exemplu, în cazul cărnii de porc, producţia internă va creşte în 2015 la 2,82 milioane tone – însă cu siguranţă nu vor fi de ajuns pentru a acoperi consumul înregistrat în anul 2013 de 3,27 milioane de tone, chiar şi cu importuri de 375.000 de tone.

Importurile de fructe par să aibă aceeaşi soartă. În urma aplicării embargoului, producţia internă de mere a Rusiei urma să crească cu 10% până la 1,6 milioane de tone în anul 2015, însă nici această creştere nu va acoperi cererea existentă pe piaţă.

Pe de altă paerte, geografia complică şi mai mult lucrurile. Embargourile au afectat în mod diferit regiunile ruse: este dificilă şi scumpă transportarea produselor agricole pe uscat către anumite regiuni din Orientul Îndepărtat, unde erau mult mai eficiente costurile importurilor de alimente din Statele Unite, realizate pe cale navală.

Contrabandă internaţională

Pericolul crizei alimentare din Rusia a fost ţinut sub control datorită re-exporturilor de alimente produse în Uniunea Europeană. De la impunerea embargourilor, importurile de alimente din ţările balcanice care nu sunt membre UE au sărit pur şi simplu în aer. Între august şi decembrie 2014, exporturile de fructe şi legume din Macedonia au crescut cu 200%, în timp ce exporturile din Serbia au crescut cu 35%. Acest schimbări bruşte au făcut ca autorităţile ruse să suspecteze că produsele alimentare din ţările UE sunt re-exportat prin intermediul unor ţări non-UE. În ciuda unor avertismente oficiale, totuşi acestor exporturi li s-a permis să continue.

De exemplu, exporturile de mere din Serbia către Rusia au crescut cu aproape 50% ajungând la 118.000 de tone, echivalentul a o şesime din totalul exporturilor de mere ale UE către Rusia în anul 2013. Trebuie menţionat faptul că întreaga producţie de mere a Serbiei în 2013 a fost de 180.000 de tone, ceea ce indică faptul că, în realitate, o parte din merele exportate de Serbia în Rusia par să fi crescut în altă ţară.

Parteneriatul eurasiatic

Membrii Uniunii Economice Eurasiatice au devenit şi ei parte a reţelei de contrabandă care introduce alimente în Rusia. Volumul exporturilor de mere poloneze în Belarus şi Kazahstan a crescut dramatic în anul 2014, iar oficialii ruşi au interceptat în repetate rânduri transporturi de mere poloneze la graniţa cu Kazahstanul. Conform statisticilor, exporturile de fructe UE către Belarus au crescut cu 141% după aplicarea embargourilor ajungând la peste 281.000 de tone, în vreme ce aceleaşi exporturi către Kazahstan au crescut cu 108% ajungând la 25.000 de tone. În ciuda anchetelor şi avertismentelor venite de la Moscova, re-exportul produselor UE prin Belarus, Kazahstan şi ţările balcanice au ţinut sub control scumpirea alimentelor din Rusia.