Republica Moldova are vocaţie europeană

Uniunea Europeană ar trebui să trimită un semnal clar că Republica Moldova are o vocaţie europeană şi viitorul ei este alături de cele 28 de state membre, atâta timp cât implementarea Acordului de Asociere va fi încununată de un succes real. Atâta timp cât reformele continuă într-un mod constant, Chişinăul poate deveni un candidat serios în ceea ce priveşte integrarea europeană, apreciază Andi Cristea.

Andi Cristea, preşedintele delegaţiei Parlamentului European pentru Republica Moldova, precizează, într-un articol apărut pe platforma europeană The Parliament Magazine, că miracole nu se puteau întâmpla la summit-ul de la Riga, dar semnalele au fost încurajatoare. În opinia sa, Republica Moldova se află la o răspântie deoarece alegerile locale de pe 14 iunie sunt cruciale pentru viitorul său şi pentru parcursul său european.

Moldovenii merită să devină cetăţeni europeni

Europarlamentarul crede că moldovenii merită şansa să devină cetăţeni europeni în viitor, iar acest adevăr există dincolo de problemele de securitate şi ofensivele geopolitice şi propagandistice cu care se confruntă Republica Moldova. Înainte de summit-ul de la Riga, europarlamentarul preciza că acest summit nu trebuie să reprezinte un moment de stagnare şi inerţie ci mai degrabă un plan transparent urmat de acţiuni ambiţioase. În plus, el amintea că Republica Moldova este un caz extrem de folositor pentru a contabiliza ceea ce deja s-a realizat şi pentru a întrevedea ceea ce se poate realiza mai departe.

Elita politică de la Chişinău, prizonieră

Cristea evocă şi criza politică de la Chişinău după alegerile parlamentare. În opinia sa, elita politică de la Chişinău a avut ambiţia şi determinarea de a progresa în direcţia europeană, mai ales în anul 2014, dar a intrat într-o perioadă de inerţie, devenind prizonieră a intereselor politice locale şi astfel mult timp a fost pierdut după alegerile din 30 noiembrie când partidele proeuropene nu au reuşit să ajungă la un consens politic. Cetăţenii au avut de suferit cel mai mult de pe urma acestei crize politice, care a determinat şi criza economico-valutară, aminteşte Cristea. Acesta consideră că acţiunile concrete sunt mult mai credibile decât declaraţiile politice, iar actula guvernare are mult de lucru în ceea ce priveşte implementarea Acordului de Asociere. Cristea susţine că Bruxelles-ul nu trebuie să ignore faptul că există o competiţie pentru inima şi mintea moldovenenilor, la fel ca şi presiuni puternice de ordin geopolitic. Europarlamentarul aminteşte că ultimele sondaje din Republica Moldova, arată că moldovenii sunt nemulţumiţi şi foarte dezamăgiţi de întreaga clasă politică şi au o neîncredere sporită în sistemul de justiţie. Cristea subliniază că euroscepticismul creşte în rândul populaţiei, astfel în prezent doar 40% dintre cetăţenii Republicii Moldova mai cred în viitorul lor european.

În opinia sa, dincolo de o bună guvernare internă, Bruxelles-ul ar trebui să-şi mărească prezenţa în Republica Moldova, crescând interesul, vizibilitatea şi comunicarea faţă de ceea ce reprezintă UE şi ce poate într-adevăr să ofere.

Moldovenii au nevoie de un vis european

Cristea aminteşte că liberalizarea regimului de vize a fost un succes comun între UE şi Republica Moldova, dar subliniază că cetăţenii au nevoie de un vis european care să meargă mai departe decât această realizare şi să se apropie de nevoile lor reale, slujbe mai bune cu salarii mari, o mai bună funcţionare a administraţiei publice la nivel central şi local precum şi un sistem de justiţie independent în care să creadă. Cristea credă că raportul Kroll este o criză care poate fi transformată în oportunitate. În viziunea sa, politicienii de la Chişinău, împreună cu procurorii şi judecătorii, ar putea să dea dovadă de toleranţă zeră faţă de cei care au furat banii din bănci.

Cristea precizează că reformele reprezintă cheia prin care Republica Moldova poate aspira spre integrare europeană, având în vedere că poarta este deschisă. UE trebuie să dovedească că poate avea succes în vecinătatea sa, prin urmare, o investiţie în succesul Republicii Moldova, într-un spaţiu complex din punct de vedere geopolitic, s-ar putea dovedi la fel de importantă pentru UE ca şi pentru Republica Moldova.

Şansa europeană a Chişinăului rămâne valabilă

Uniunea Europeană nu a anulat şansele de aderare pentru statele din Parteneriatul Estic susţine fostul ministru de Externe al României Titus Corlăţean, transmite IPN.

„Politica de vecinătate estică a UE este diferită de politica de extindere a UE. Dar mai există şi articolul 49 din Tratatul UE, care oferă dreptul pentru fiecare stat de pe continent să aspire la integrarea europeană. Dacă statul face eforturi considerabile, obţine progrese şi se încadrează în standardele impuse de UE, atunci are toate şansele”, a spus fostul ministru de externe român. Referindu-se la summit-ul de la Riga, Corlăţean susţine că „există o dezamăgire atât pentru statele din Parteneriatul estic, cât şi pentru partenerii din UE. La Riga nu a fost atins pragul critic, care să ofere speranţe acestor state”, a spus oficialul.