Reforma Justiţiei în Republica Moldova se opreşte la Guvern, în ultima sa şedinţă. „Alianţa nu e de acord”

Nu toţi miniştrii din Guvernul Gaburici optează pentru reformarea justiţiei FOTO Alexandru Tarlev

Proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale, precum şi cel cu privire la Centrul Naţional de Integritate nu au fost aprobate de Guvernul de la Chişinău, în ultima sa şedinţă. Astfel, reforma Justiţiei în Republica Moldova riscă să întârzie. „Stimaţi colegi, îmi pare rău, e o iniţiativă bună, europeană”, a concluzionat premierul demisionar Chiril Gaburici.

În ultima şedinţă a Guvernului Gaburici, în care sunt examinate peste 50 de chestiuni pe ordinea de zi, ministrul Justiţiei a prezentat spre aprobare un pachet de legi, care prevede perfecţionarea legislaţiei cu privire la sistemul de declarare a intereselor personale, averilor şi integrităţii.

„Proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale vine să înlocuiască vechea lege, inclusiv cea cu privire la conflictul de interese. Se propune ca persoanele să depună o singură declaraţie, în loc de multiplele pe care le semnează azi. Legea defineşte noţiunea de conflict de interese, interesul personal şi membrul de familie (care, mai nou, va include pe lângă soţ/soţie şi concubinul/concubina – n.n.)”, a spus Vladimir Grosu. 

Potrivit Notei informative, scopul general al proiectului este instituirea unor măsuri efective de prevenire şi combatere a îmbogăţirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum şi a încălcării regimului juridic al restricţiilor. O altă inovaţie a proiectului de lege este instituirea Registrului declaraţiilor de conflict de interese. Potrivit Minsterului Justiţiei, acesta a fost creat pentru a oferi posibilitatea ducerii unei evidenţe a stărilor de conflict de interese real declarat.

Cel de-al doilea proiect de lege, cu privire la Centrul Naţional de Integritate, prevede substituirea Comisiei Naţionale de Integritate. „Elementele cheie se referă la noua structură. La moment, este un organ colectiv. Noul centru va avea o structură cu mai multe organe; va avea consiliul de integritate, care va selecta preşedintele şi vicepreşedintele Centrului (ambii vor fi numiţi de către preşedintele Republicii Moldova, dar vor fi selectaţi în bază de concurs organizat de Consiliul de Integritate - n.n.); va examina sesizările depuse contra preşedintelui şi vicepreşedintelui, va examina averea lor. Prevede şi instituirea funcţiei de inspector de integritate. Preşedintele si vicepreşedintele CNI nu vor avea funcţie de control, acest lucru îl vor face inspectorii (circa 30). Ei vor fi competenţi să adopte decizii, dacă au fost depuse corect declaraţiile”, a argumentat ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu. În Nota informativă a proiectului se precizează că acesta va contribui la realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană.

Osipov: Deputaţii nu vor susţine pachetul de legi

După prezentarea pachetului de legi, vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov, s-a arătat surprins de prezentarea lor în cadrul şedinţei Guvernului, precizând că „alianţa (de guvernământ – n.n.) nu e de acord cu acest pachet”. „Reiterez, după comunicarea cu o serie de deputaţi, am înţeles că există un dezacord conceptual cu modul în care au fost redactate proiectele în cadrul reformei. Conceptul de integritate este o necesitate. Inspectorii vor avea puteri foarte mari şi dispare elementul administrării colegiale a acestui sistem. Din punct de vedere conceptual, această reformă nu are suport parlamentar garantat. Propun să-l întoarcem grupului de discuţii, ca să nu plimbăm proiectul de la Guvern la Parlament şi invers”, a comentat Osipov.

În replică, ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, a spus că, „de fapt, conceptul prevede disconcentrarea atribuţiilor la diverşi actori”.

În dezbatere a intervenit ministrul Educaţiei, Maia Sandu. „Eu propun să punem la vot. Totuşi este vorba de iniţiativa Guvernului, iar Parlamentul să decidă, să-şi asume responsabilitatea”.

În cele din urmă, proiectele de legi, care urmau să contribuie la reforma Justiţiei în Republica Moldova, au fost susţinute doar de nouă miniştri, ceea ce nu a fost de ajuns pentru ca acestea să ajungă în Parlament. Miniştrii înaintaţi de Partidul Democrat din Moldova nu au susţinut proiectele de legi.

„Nu mergem mai departe, din câte înţeleg. Îmi pare rău. E o iniţiativă bună şi europeană. Probabil, o să vă propun să trecem la subiectul 49 (cu privire la demisia Guvernului - n.n.), în acest caz. Chiar era o iniţiativă puternică şi cu atitudine”, a concluzionat dezamăgit premierul Chiril Gaburici.

Şedinţa Guvernului a continuat.

Precizăm că, în repetate rânduri, experţii anticorupţie, de rând cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Centrului Naţional Anticorupţie, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Anticorupţie, jurnalişti au discutat despre lacunele existente în cadrul legislativ actual, ambiguităţi care ineficientizează activitatea CNI.