Reforma Justiţiei de la Chişinău, împiedicată de proiecte chestionabile

Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ) din Republicii Moldova a lansat dezbaterilor publice un proiect de lege prin care se urmăreşte îmbunătăţirea şi simplificarea procedurilor de judecarea a cauzelor penale. Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a analizat acest proiect şi a găsit un şir de vulnerabilităţi care dimpotrivă ar complica procesele de judecată şi ar încălca drepturile părţilor în instanţă.

Prima problemă depistată de către experţii CAPC este faptul că iniţiativa legislativă propune ca actualul ”mandat de arest” să fie înlocuit cu ”încheierea privind aplicarea arestului”. Acest fapt contravine constituţiei care prevede că judecătoriile trebuie să emită anume mandatul de arest, care poate fi supus ulterior recursului.

Cea de-a doua vulnerabilitate inclusă în raportul de expertiză asupra acestui proiect de lege, realizat de CAPC, este prevederea prin care în cazul proceselor de judecată cu mai multe părţi vătămate, părţile să fie obligate să numească o persoană comună care să le reprezinte, iar în cazul în care nu ajung la un consens, să fie numit un avocat din oficiu. Aici problema constă în faptul că astfel le este îngrădit dreptul persoanelor de a-şi alege propriul reprezentant care să le asiste în cadrul procesului judiciar. În plus legea actuală prevede că asistenţă juridică garantată de stat se acordă persoanelor care au nu au resurse insuficiente de a se apăra, iar multe persoane dispun de mijloace pentru a-şi angaja un avocat.

O altă problemă a iniţiativei legislative este faptul că conţine noi prevederi prin care judecătorii pot respinge anumite probe în proces, însă aceste prevederi sunt destul de confuze, fapt ce ar putea genera situaţii în care instanţa ar putea refuza neîntemeiat probe şi astfel ar leza dreptul la egalitatea armelor într-un proces penal.

Proiectul de lege vine şi cu noi abordări în ceea ce priveşte prerogativele procurorilor. Astfel se propune ca procurorilor să le fie acordat dreptul de a trage la răspundere penală şi a aplica pedepse penale în cazul infracţiunilor uşoare. Acest lucru contravine Constituţiei care prevede expres că doar instanţele de judecată au dreptul de a aplica pedepse. În plus o astfel de modificare a legislaţiei ar creşte riscul corupţiei în cazul procurorilor.

Un lucru destul de periculos văzut de către juriştii CAPC în noul proiect de lege este faptul că se propune ca să fie exclusă măsura de control din partea instanţelor de judecată sau organelor de drept a situaţiilor de împăcare în cazurile de violenţa în familie. În prezent în aceste cazuri instituţiile menţionate au dreptul să verifice dacă victima nu a fost supusă presiunilor pentru a cere împăcarea.

Un alt punct sensibil din nou proiect de lege este ca organele de urmărire penală să nu mai fie obligate ci să aibă doar dreptul de a continua o anchetă penală în cazul în care în instanţă s-a dovedit că persoana acuzată nu este cea vinovată. Totodată se propune ca în cazul în care persoanele vătămată contestă o decizie la o altă instanţă de judecată, acestea să nu aibă dreptul să prezinte probe noi. Această prevedere încalcă mai multe drepturi şi printre care şi faptul că le limitează instrumentele de atac celor care conestă deciziile unor instanţă.

În timpul unei conferinţe de presă de prezentare a raportului de expertiză asupra proiectului de lege, juristul Viorel Pârvan din cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a declarat că acesta trebuie neapărat supus revizuirii.

”Acest proiect de lege conţine şi foarte multe modificări pozitive care întradevăr ar îmbunătăţi procedura de examinare a cauzelor în instanţele de judecată, însă el necesită a fi îmbunătăţit deoarece acele vulnerabilităţi pe care le-am depistat noi vor afecta calitatea acestui proiect de lege şi nu vor aduce îmbunătăţiri, ci dimpotrivă vor agrava situaţia şi vor încălca drepturile persoanelor în proces”, a afirmat Viorel Pârvan.

Proiectul de lege vine cu mai mai multe modificări la Codul de procedură penală, Codul de executare şi Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. Acesta a fost trimis instituţiilor cu drept de iniţiativă legislativă, fiind suspus în prezent şi dezbaterilor publice.