Funcţionarii publici ar putea fi obligaţi să se denunţe între ei
0
Funcţionarii publici din Republica Moldova ar putea fi obligaţi să-şi denunţe şefii şi colegii corupţi, însă riscă să rămână vulnerabili în faţa lor. Un proiect de lege aprobat de Guvern şi lansat dezbaterilor publice prevede ca persoanele din sistemul public să fie obligate să raporteze către CNA actele de corupţie de la locul de muncă, însă în opinia experţilor conţine multe neclarităţi.
Proiectul de lege obligă persoanele cărora le sunt încredinţate funcţii publice să raporteze actele de corupţie, cele conexe actelor de corupţie şi faptele de comportament corupţional, pe care le-au văzut la locul de muncă. Astfel sunt vizate categorii de persoane care exercită diferite funcţii publice sau cu demnitate publică, persoane care deţin o funcţie de conducere într-un partid, organizaţie social-politică sau întreprindere de stat, precum şi persoane din cabinetul celor cu funcţii de demnitate publică. În aceeaşi măsură legea îi obligă şi pe notarii publici, avocaţi, executorii judecătoreşti, administratorii autorizaţi, experţii judiciari privaţi, mediatori, traducători şi interpreţi să anunţe despre actele de corupţie la care au fost martori.
Protecţie în cazul rudelor
Iniţiativa legislativă mai specifică faptul că nimeni dintre cei vizaţi mai sus nu poate fi obligat să raporteze actele de corupţie comise de rudele lor apropiate cum ar fi copiii, părinţii, înfietorii, înfiaţii, fraţii, bunicii şi nepoţii dar şi de cei aflaţi în relaţie de căsătorie, concubinaj sau logodnicie. Totodată se menţionează că persoanele nu sunt obligate să raporteze actele de corupţie în măsura în care fapta lor nu contravine obligaţiei de păstrare a secretului profesional.
Aceste categorii de persoane trebuie să raporteze în scris sau verbal timp de maximum trei zile lucrătoare Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) despre ilegalităţile văzute. La rândul său CNA trebuie să examineze timp de cel mult o lună de zile informaţiile din rapoartele primite şi să informeze în scris denunţătorul despre acţiunile întreprinse.
Lista sancţiunilor
Legea prevede ca persoanele obligate să raporteze actele de corupţie să fie sancţionate disciplinar în cazul în care nu fac acest lucru, iar dacă raportează informaţii false care nu corespund realităţii, să fie pedepsite penal.
La capitolul referitor la măsuri de protecţie a denunţătorului, iniţiativa legislativă prevede faptul că acesta beneficiază de prezumţia de bună credinţă până când nu se dovedeşte contrariul, că i se asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal în procesul de examinare a informaţiei din raport şi că organele de drept vor întreprinde măsuri pentru a nu fi intimidat. Totodată sunt specificate ca fiind interzise mai multe acţiuni care se subînţeleg automat ca ar fi ilegale. Este vorba de ” discriminarea, ameninţarea sau încălcarea drepturilor, libertăţilor şi activităţii profesionale şi de afaceri a persoanei denunţătoare şi a rudelor acesteia” sau ”crearea obstacolelor în promovarea în funcţie, în avansarea în trepte de salarizare sau în exercitare sarcinilor”.
În final proiectul de lege prevede că angajaţii instituţiilor de drept care divulgă datele de identitate ale persoanei ce raportează actele de corupţie se sancţionează disciplinar, iar dacă denunţătorului i-au fost provocate prejudicii materiale sau morale, statul este obligat să-l despăgubească.
Lege care-i favorizează pe corupţi
Vicedirectorul Centrului Naţional Anticorupţie, Cristina Ţărnă, s-a arătat sceptică faţă de eficacitatea acestui proiect de lege în eventualitatea în care el intră în vigoare în forma actuală. Problema de bază ar fi lipsa de reglementare clară a mecanismului de protecţie a denunţătorului şi de responsabilizare a celui care vrea să se răzbune pe el după ce a fost denunţat. Directorul adjunct al CNA a declarat că în legislaţia actuală există deja prevederi referitor la denunţarea actelor de corupţie de către diferite categorii de persoane care activează în sfera publică, însă acestea nu dau rezultate deoarece nu conţin mecanisme clare de funcţionare.
Vicedirectorul CNA a declarat că nu înţelege de ce la noi întotdeauna sunt prevăzute o groază de garanţii anume pentru funcţionarii corupţi şi nu pentru cei care încearcă să li se opună, fie acesta un subaltern sau o instituţie care luptă împotriva corupţiei.
Exemplul din România
În România persoanele care exercită funcţii publice care au văzut un act de corupţie sunt obligate prin lege să raporteze imediat procurorilor despre acest lucru, în caz contrar acestea sunt pedepsite penal.
”Dacă, de exemplu, eşti martor la comiterea unei infracţiuni care are loc în instituţia în care lucrezi, cum ar fi, să zicem, faptul că un coleg judecător de al tău ia mită, eşti obligat automat să-l denunţi. Dacă procurorii demonstrează că tu ai văzut fapt sau ai ştiut de ea şi nu ai raportat-o, încep urmărirea penală împotriva ta pentru nedenunţarea unei infracţiuni”, a declarat judecătorului Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii de la Bucureşti.
Proiectul de lege a fost iniţiat de Ministerul Justiţie şi aprobat de Guvern, iar acum este supus dezbaterilor publice, pentru ca ulterior să fie trimis în Parlament spre examinare.
Se încarcă comentariile...
