Producţia agricolă ar putea fi compromisă în acest an. Agricultorii moldoveni, în aşteptarea subvenţiilor
0Culturile agricole din Republica Moldova sunt arse de soare. Deoarece ploile au fost foarte puţine în această primăvară, efectele se fac simţite pe întreg teritoriul ţării. Temperaturile înalte şi lipsa sistemului de irigare ar putea duce la falimentul mai multor producători agricoli. Totuşi, în această săptămână Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) ar putea începe achitarea datoriilor de anul trecut.
În ţară, doar în patru raioane cantitatea de umiditate a solului este optimă.
Potrivit datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, la mijlocul lunii mai, pe teritoriul ţării a fost înregistrată vreme mai caldă decât de obicei. Temperatura medie a aerului a constituit +19,5 +21 grade Celsius, fiind mai ridicată faţă de valorile normei cu 2,5 - 4,5 grade. Lipsa precipitaţiilor şi regimul termic ridicat au dus la uscarea stratului superior al solului şi au creat condiţii mai puţin favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. Potrivit lui Mihai Suvac, şeful Direcţiei politici de producţie şi reglementări de calitate a produselor vegetale din cadrul MAIA, acest fenomen cunoscut ca seceta de primăvară are o frecvenţă scăzută şi apare o dată la trei-cinci ani.
Situaţie proastă în Călăraşi
Temperatura înregistrată în prezent în raionul Călăraşi este foarte înaltă, iar situaţia culturilor agricole este foarte proastă, spune Nicolae Coroi, directorul executiv al Asociaţiei Agricultorilor din raion. „Zilele astea au venit la noi câţiva producători agricoli din raion, spunând că grâul arde şi unii dintre ei nu vor avea roadă. Seceta este mare. Când grâul trebuie să dea roadă deja, dar nu sunt ploi, nu mai faci nimic. Poate doar acolo unde este sistem de irigare. Iar la noi în raion nu există acest sistem. Excepţie fac semănăturile mai mici de legume, struguri de masă, fructe, dar la grâu, porumb şi floarea-soarelui situaţia este rea”, spune Nicoale Coroi. De asemenea, el menţionează că cea mai recentă lucrare agricolă a fost lupta cu buruienile, efectuată pentru protecţia plantelor. „Acum ne pregătim de seceriş. Totul este scump, cheltuielile sunt mari, preţul producţiei scade din an în an. În acelaşi timp, preţul îngrăşămintelor minerale, a pesticidelor şi a motorinei cresc. Mulţi producători vor da faliment în toamnă”, crede directorul executiv al Asociaţiei Agricultorilor din Călăraşi.
„Oamenii trăiesc cu speranţa că va ploua”
Tot el precizează că din cauza secetei şi a lipsei albinelor, dacă ne referim la vii şi livezi, producţia agricolă ar putea fi mai mică în comparaţie cu anul trecut. „Oamenii trăiesc cu speranţa că va ploua. În Călăraşi sunt şi locuri mai favorabile, unde a fost câte o ploiţă, în timp ce în altă parte a raionului nu a plouat deloc. Şi cum pământurile sunt puţin nisipoase şi temperatura la suprafaţa solului este de 50-56 de grade, acolo arde totul”, spune Nicolae Coroi. El adaugă că Ministerul Agriculturii cunoaşte situaţia. „Dar ce pot să facă ei acum? Nimic nu pot să facă. Ajutor material să ne dea pe viitor tot nu vor avea de unde, căci ei încă datoriile de anul trecut nu le-au dat”, a precizat Coroi.
Datoriile de anul trecut vor fi achitate în curând
Contactat de Adevărul Moldova, Petru Maleru, preşedintele Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) a afirmat că achitarea datoriilor rămase ca restanţă din fondul de subvenţionare din anul 2014, în sumă de 230 de milioane de lei, va începe în această săptămână. „Aşteptăm publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului referitor la regulamentul de subvenţionare cu privire la anul 2015. În atenţia agricultorilor este faptul că începând cu săptămâna viitoare vom recepţiona dosarele de subvenţionare pentru anul 2015 şi, în paralel, vom achita datoriile pentru anul trecut”, spune preşedintele AIPA.
Subvenţionarea în 2015, cu reguli noi
Petru Maleru a mai spus că în acest an au fost făcute unele modificări în regulamentul de subvenţionare. „Modificându-se forma legală a regulamentului de subvenţionare, s-a micşorat de două ori plafonul maxim de bani pentru un beneficiar. Dacă până acum un agricultor putea să aplice şi să ia mai mulţi bani, în prezent, această sumă este mai mică, focusarea fiind pusă pe beneficiarii mici. De asemenea, nu se vor mai semna contracte pentru orice dosar, decât pentru cele mai mari de 400 de mii de lei. Pentru dosarele mai mici nu va mai fi nevoie să vină cineva la Chişinău. Contractul dosarelor mici a fost înlocuit cu o declaraţie pe propria răspundere”, a declarat Petru Maleru.
Patru raioane productive
Nivelul scăzut al umidităţii în sol din luna mai poate avea un impact negativ asupra semănăturilor de porumb, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr, precizează Mihai Suvac de la Ministerul Agriculturii.
În luna mai, pe terenurile cu culturi de toamnă, rezervele de umiditate productivă în stratul de 0-100 cm, din raioanele Briceni, Ocniţa, Ştefan Vodă şi Vulcăneşti, constituiau peste 160 mm, cantitatea de umiditate fiind optimă. În zona de Centru şi celelalte raioane, valorile rezervelor de umiditate productivă erau reduse şi satisfăcătoare, fiind la nivelul de 61-130 mm.
610 mln.
de lei constituie Fondul de subvenţionare din 2015
761 mii
de hectare este suprafaţa terenurilor semănate cu culturi agricole de primăvară
230 mln.
de lei este suma datoriilor din Fondul de Subvenţionare 2014