Mielul de Paşti, o scumpete! Un kilogram de carne costă în acest an mai mult decât anul trecut
0
În Republica Moldova oieritul este mai mult o afacere de familie, iar fermierii sunt lăsaţi să se descurce singuri cu problemele lor. „E greu să angajezi ciobani, pentru că cei tineri nu vor să lucreze, iar cei bătrâni nu pot să alerge după animale. Am doi ciobani: Ion şi Iurie, dar mi-ar mai trebui vreo doi“, ne întâmpină Mihai Mardari, fermierul din Valea Mare.
În ciuda dificultăţilor, susţine că va renunţa la afacerea cu de care se ocupă împreună cu cei doi fii de mai bine de zece ani. „Tatăl a fost veterinar şi întotdeauna am avut animale pe lângă casă. Vara eu aveam grijă de oi, le dădeam la strungă, duceam de mâncare la ciobani. Ziceam că atunci când voi creşte mare nu voi avea oi pe lângă casă. Fiii mei m-au convins şi pentru ei am lansat mica noastră afacere de familie“, ne povesteşte bărbatul.
„Vine Paştele şi la oi“
Oile pasc liniştite pe imaş, supravegheate de Anastasia, soţia unuia dintre ciobani, şi Baghira, un ciobănesc negru, care păşeşte alături de femeie. „Eu nu lucrez aici, sunt măturătoare, azi doar îl ajut pe Iurie, bărbatul meu. El face curăţenie de primăvară în grajd. Vine Paştele şi la oi“, ne spune ciobăniţa ocazională, în timp ce se chinuie să dezlege câinele. „Dacă îi dai drumul, fuge acasă. Nu prea îi place să stea pe deal, când e cald“, explică Anastasia.
Criză de ciobani
Iurie ne spune că lucrează de patru ani la această stână. „Sunt din Boldureşti, Nisporeni. A venit nea Nicu (n.r. - Nicolae Mardari, unul din fiii fermierului), a întrebat de ciobani prin sat şi aşa a dat de mine. Îmi place ceea ce fac. E greu, pentru că eşti în fiecare zi pe deal. Dar e mai uşor să lucrezi cu animalele decât cu oamenii“, susţine Iurie.
Doi ciobani au grijă de cele 300 de oi. „E o muncă grea. În această perioadă trebuie mulse de trei ori pe zi. Aş vrea să cumpăr un aparat de muls oile. Dar pentru aceasta trebuie să înregistrez ferma prăsilă, dar ne-am oprit pe loc, din cauza legislaţiei noastre. Dacă voi reuşi, fiul meu vrea să se specializeze în pielicele, carne şi lapte“, povesteşte fermierul.
A ieşi din iarnă, în mari pierderi
Mardari afirmă că deşi majoritatea oierilor se confruntă cu lipsa se păşune, el a rămas singurul fermier din trei comune - Dănuţeni, Valea Mare şi Ungheni Deal - care are animale. „Era o turmă de 600 de capete atunci când am început. Dar acum în sat mai este un singur gospodar care are şase oi, pe care le paşte cu mine, şi o cireadă de 15 vaci. Restul animalelor au fost vândute“, spune trist bărbatul.
Dacă ar fi doar acestea. Seceta de anul trecut şi iarna prelungită l-a făcut să iasă în pierdere. „Am cumpărat nutreţul cu 20-30% mai scump. Dacă mai erau vreo două-trei săpămâni de iarnă, nu reuşeam să o scot la capăt. Anul acesta mă gândesc să semnez un contract cu alţi fermieri, să cumpăr din toamnă 60-70 de tone de ciocleje, 10-15 tone de paie şi grăunâoase, ca să pot ieşi cu bine din iarnă“, îşi face planuri Mihai Mardari.
A vândut 120 de berbecuţi
Fermierul spune că are multe idei, iar mai trebui şi timp pentru a le realiza. „Vreau să dublez numărul de capete şi să ajung la 600. Am sădit o livadă de nuci şi o vie, pe care vreau să le văd crescute mari. Lângă stână am pornit să ridic o casă, să ne mutăm cu toţii împreună aici. La primul etaj vom sta eu cu soţia, iar la al doilea - băieţii cu familiile lor. Ca să-mi văd visele împlinite, trebuie să ajung până la 105 ani“, glumeşte oierul.
Cu o experienţă de mai bine de zece ani în domeniul oieritului, fermierul are deja clienţii lui, care vin şi cumpără miei de la stână. Nu se duc la piaţă cum făcea cândva. Anul acesta însă mulţi dintre ei au rămas nemulţumiţi, pentru că nu le-a ajuns miei. „Am vândut 120 de berbecuţi şi am lăsat 100 de mioare pe care vrem să le creştem“, spune crescătorul de oi.
Şi-a lăsat doi miei şi pentru el, chiar dacă de mai bine de nouă ani nu-i pregăteşte acasă. „Soţia este în Italia, aşa că eu mă duc la feciori la drobul de miel“, spune trist bărbatul. „I-am spus să mai aşteptăm să împlinească zece ani. Dacă va reuşi să ia o pensie, bine, dacă nu, îi spun să se întoarcă acasă. N-om muri noi de foame“, conchide Mihai Mardari.
E greu să angajezi ciobani, pentru că cei tineri nu vor să lucreze, iar cei bătrâni nu pot să alerge după animale. Mihai Mardari, fermier, Ungheni
Ciobani cu studii
„Am propus Ministerului Agriculturii să introducem în cadrul Universităţii Agrare specialitatea de cioban. În Franţa se învaţă trei ani. Am elaborat curricula, dar n-am avut studenţi şi am renunţat“, spune Mihai Mardari, fermierul din Valea Mare.
Se încarcă comentariile...
