Mai puţine cereri la CEDO nu înseamnă justiţie mai bună
0În anul 2014, CEDO a înregistrat 1.105 cereri îndreptate împotriva Moldovei, ceea ce este cu 18,5 % mai puţin decât în anul 2013.
Cu toate acestea, un studiu, publicat de Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova (CRJM), arată că numărul cererilor depuse rămâne unul destul de mare, iar Moldova nu a coborât de pe locul 4 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei nici anul acesta.
La 29 ianuarie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a făcut public raportul său de activitate pentru anul 2014. Potrivit raportului, în anul 2014 numărul cererilor depuse la CEDO împotriva RM a scăzut cu 18,5% faţă de anul 2013.
Moldova, pe locul 4
Scăderea numărului de cereri depuse împotriva Republicii Moldova ar putea fi explicată prin reducerea numărului general de cereri la CEDO în anul 2014 (cu 15%), precum şi prin faptul că în anii 2013-2014 CEDO a respins peste 4.000 de cereri moldoveneşti, ceea ce putea descuraja avocaţii care au primit refuzuri să sesizeze din nou Curtea.
„Având în vedere rata înaltă de cereri moldoveneşti pe cap de locuitor, este mai puţin probabil ca această reducere să se datoreze îmbunătăţirii actului de justiţie din Republica Moldova. Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse la CEDO împotriva Moldovei este foarte mare. La acest capitol, în anul 2014, ca şi în anul 2013, Moldova se află pe locul 4 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei, cu indicele de 3,11 cereri la 10.000 de locuitori. În 2012, Moldova s-a situat pe locul 6”, explică Vlad Gribincea, coautorul raportului.
Din cele 1.366 de cereri moldoveneşti examinate în anul 2014, 1.341 (98,2%) au fost declarate inadmi¬sibile sau scoase de pe rol. Pe marginea a 25 de cereri (1,8%) au fost pronunţate hotărâri. La 31 decembrie 2014, 1.159 de cereri moldoveneşti „aşteptau” să fie examinate de judecătorii CEDO.
24 de hotărâri pronunţate în 2014
Din 1998 şi până la 31 decembrie 2014, CEDO a pronunţat 297 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 24 - în 2014. „După numărul de hotărâri, Moldova devansează Germania, Spania, Olanda sau Portugalia, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei şi care au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. În 98,5% din hotărârile moldoveneşti în care a fost examinat irevocabil fondul, CEDO a constatat cel puţin o violare. Cele mai multe violări vizează neexecuta¬rea hotărârilor judecătoreşti naţionale, anchetarea inadecvată a maltratărilor, detenţia în condiţii proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile şi maltratarea sau recurgerea la forţa excesivă de către exponenţii statului”, comunică Gribincea în raport.
Totodată, în cele 24 de hotărâri pronunţate în 2014, CEDO a constatat 31 de violări a Convenţiei. 19 dintre acestea violări se referă la două articole - art. 3 (interzicerea torturii) şi art. 6 (dreptul la un proces echitabil). Dreptul la libertate a fost violat de cinci ori. Printre cele mai importante hotărâri, din punct de vedere juridic, pronunţate în anul 2014, se numără Sandu şi Pareniuc, în care CEDO pentru prima dată a examinat în cauzele moldoveneşti provocarea în comiterea unei infracţiuni, precum şi Urechean şi Pavlicenco, în care CEDO pentru prima dată s-a expus asupra imunităţii preşedintelui ţării. O cauză inedită este Ziaunys, în care a fost examinată confiscarea de către autorităţile moldoveneşti a mai mulţi saci cu bancnote transnistrene scoase din uz. În hotărârea Tocarenco, CEDO a indicat măsuri specifice necesare pentru a asigura accesul reclamantei la copilul său.
Din 1998 până în 2014, CEDO a înregistrat 10.803 cereri îndreptate împotriva Moldovei. La 31 decembrie 2014, 1.159 dintre acestea încă aşteptau să fie examinate.
14 mln.
de euro este suma pe care Republica Moldova era obligată să o plătească în perioada 1998-2014, dintre care 226.000 euro în baza hotărârilor pronunţate în 2014.
Deşi la CEDO pot fi depuse cereri împotriva a 47 de ţări, 70% din cele 69.900 de cereri înregistrate la 31 decembrie 2014 erau depuse împotriva a doar cinci state. Astfel, 19,5% (13.650) din cereri erau îndreptate împotriva Ucrainei, 14,4% (10.100) - împotriva Italiei, 14,3% (10.000) - împotriva Federaţiei Ruse, 13,6% (9.500) - împotriva Turciei şi 4,9% (3.400) - împotriva României.