IPRE: Republica Moldova are restanţe la transpunerea actelor UE în legislaţia naţională în domeniul financiar-bancar

Republica Moldova nu a reuşit să transpună în legislaţia naţională patru Directive şi un Regulament UE ce vizează domeniul financiar bancar până la data de 1 septembrie 2015 – termenul limită conform prevederilor Acordului de Asociere. O analiză a Institutului pentru Reforme şi Politici Europene (IPRE) arată că neîndeplinirea acestor angajamente face ţara noastră vulnerabilă în continuare la fraude financiare, inclusiv spălarea de bani.

Potrivit studiului IPRE, la momentul actual nu există documente strategice de planificare pentru 27 Directive şi Regulamente ce vizează sectorul financiar-bancar. Acestea fac parte din Anexa nr. XXVIII-A din Acordul de Asociere şi au un termen limită de implementare de trei ani de la  intrarea în vigoare a acestuia. În baza anexei respective Republica Moldova şi-a asumat angajamentul să armonizeze legislaţia naţională la mai multe directive din domeniul financiar-bancar, inclusiv din domeniul serviciilor financiare nebancare precum şi cele ce ţin de modul de tranzacţionare cu serviciile respective.

Din cinci acte UE care urmau să fie transpuse în legislaţia naţională până la 1 septembrie 2015, doar o Directiva şi un Regulamentul ale Parlamentului European şi ale Consiliului au fost transpuse parţial în legislaţia naţională de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) şi de Banca Naţională ale Moldovei (BNM).

Întrucât de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere şi până în prezent aceste acte nu au fost transpuse în legislaţia naţională, Republica Moldova trebuie să facă acest efort într-un termen restrâns – până la 1 septembrie 2017. Pentru a face faţă acestui volum mare de lucru, Parlamentul, Guvernul, precum şi autorităţile de profil au nevoie de o planificare a acţiunilor şi intervenţiilor pentru următorii doi ani.

Iulian Rusu, expertul asociat IPRE în politici de integrare europeană, susţine că procesul de transpunere a celor două Directive şi a Regulamentului rămas nu este coordonat eficient. „Este firesc, ca întâi de toate, să fie armonizată legislaţia naţională în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului, prin aprobarea unei legi de Parlament, care să transpună aceste acte UE, precum şi să modifice cadrul legislativ colateral existent, iar instituţiile implicate în procesul de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului să aprobe actele lor regulatorii pe domeniile de activitate”, spune expertul.

Pentru a asigura un proces combinat de armonizare a legislaţiei naţionale la aquis-ul comunitar se recomandă, totodată, preluarea standardelor internaţionale în acest domeniu de CNPF şi BNM. CNA urmează să prezinte în termeni restrânşi proiectul de lege prin care sunt transpuse prevederile celor două Directive restante, inclusiv pentru a asigura că legislaţia secundară, adoptată de CNPF şi BNM este conformă cu reglementările UE în domeniu.

„Un alt impediment în realizarea acestor obiective este faptul că CNPF şi BNM nu au pînă în prezent organe de conducere complete, or pentru a aproba acte regulatorii este nevoie de decizii colective. Ambele instituţii iau decizi cu majoritate de voturi – Consiliul CNPF şi al BNM. Starea creată la aceste două instituţii ar putea genera paritate de voturi şi împiedica aprobarea de acte regulatorii importante domeniului financiar-bancar la general. În astfel de condiţii sunt premise pentru ca imperfecţiunile sistemului să fie în continuare utilizate pentru fraude financiar-bancare”, a concluzionat Iulian Rusu.