Dionis Cenuşa: Îngrijorările ONG din Moldova şi Georgia sunt auzite diferit la Bruxelles

FOTO IPN

Instituţiile europene interpretează diferit realităţile politice din Georgia şi Moldova, cel puţin din perspectiva problemelor invocate de către societatea civilă, scrie politologul Dionis Cenuşa într-o analiză pentru IPN.

Astfel, dovezile şi critica privind influenţa grupurilor oligarhice asupra justiţiei şi capturarea instituţiilor de stat moldoveneşti îşi găsesc reflectare detaliată în demersurile legislativului european. O cu totul altă abordare se observă în cazul Georgiei, opinează politologul.

El consideră că lipsa de progres în investigarea cazurilor de corupţie politică sau deficienţele legate de funcţionarea procuraturii sunt doar trecute în revistă. În opinia lui, lipseşte cu desăvârşire ilustrarea îngrijorărilor societăţii civile despre apariţia semnalelor de “stat capturat” sub influenţa lui Ivanishvili, care exercită influenţa sa asupra ramurii judiciare şi penetrează sectorul public cu persoane loiale.

În cel mai recent document adoptat de către Parlamentul European sunt trecute cu vederea cazurile de atacuri mediatice şi campanii de defăimare la care sunt supuse ONG-urile critice din Georgia, constată Dionis Cenuşa, deşi într-un document similar privind Moldova, adoptat în aceeaşi zi, situaţia societăţii civile este descrisă şi evaluată în mod critic.

În modul cum instituţiile europene tratează Georgia şi Moldova tot mai mult se reliefeză o dualitate, comentează politologul. El presupune că acest lucru poate fi explicat prin conştientizarea slabă a regreselor democratice care au loc în Georgia în prezent, datorită efectelor reformelor anterioare, încă simţite în Georgia şi apreciate la Bruxelles („elevul bun al clasei”).

Contrar bunăvoinţei vizibile faţă de statul caucazian, atenţia pentru Moldova este maximizată, dar într-un context totalmente negativ („elevul rău al clasei”), din cauza şirului de paşi nedemocratici cu care Vladimir Plahotniuc vrea să-şi perpetueze puterea politică, comentează Dionis Cenuşa.

Spre deosebire de oligarhul moldovean, aminteşte politologul, Ivanishvili posedă un grad de credibilitate avansat acasă şi în exterior, obţinut în urma alegerilor parlamentare pe bază de vot mixt în 2012 şi, respectiv, în 2016.

Semnalele pe care le transmit ONG-urile georgiene, deşi încă preponderent în interiorul ţării, indică o politizare serioasă a instituţiilor, în primul rând, a organelor de drept. Avertismentele acestora merită atenţie acum pentru a preveni degradarea situaţiei politice din Georgia. UE urmează să fie mai curajoasă în evaluarea obiectivă a guvernării lui Ivanishvili, ţinând în cont de faptul că legitimitatea acestuia a fost câştigată în baza votului mixt, a cărui introducere este condamnată în Moldova, concluzionează politologul.