Cum merge la război Republica Moldova. Cine vor fi cei trimişi în prima linie

În cazul declarării unei stări de război, toţi cei apţi sunt mobilizaţi FOTO:Adevarul

Războiul din Ucraina şi situaţia geopolitică şi militară regională actuală generează multe întrebări despre cum stau lucrurile în Republica Moldova la nivel de legislaţie în ceea ce priveşte o eventuală situaţie de conflict.

Adevărul Moldova a găsit răspunsurile la mai multe întrebări care vizează starea de război, mobilizarea şi eschivarea de la obligaţiunile militare.

Ce prevede legea?

Conform legislaţiei Republicii Moldova, statul este obligat să asigure apărarea naţională, adică să ia toate măsurile posibile pentru a garanta democraţia constituţională, suveranitatea, independenţa, unitatea statului şi integritatea teritorială a ţării. Pericole care ar putea viza toate aceste lucruri pot veni atât din interiorul ţării, cât, mai ales, din afară. Astfel, în funcţie de context şi de gravitatea situaţiei ce ţine de siguranţa statului, autorităţile constituţionale declară stare de asediu sau stare de război.

Când se impune starea de război?

Deobicei, o astfel de măsură este aplicată în cazul unei agresiuni militare din partea altui stat, iar legile cu privire la apărare din Republica Moldova prevăd că starea de asediu sau starea de război poate fi decretată de Parlamentul ţării, care e în măsura să anuţe şi mobilizarea. După aceasta, preşedintele statului, având şi calitatea de Comandant Suprem al Forţelor Armate, poate deja să declaneşeze o mobilizare parţială sau totală. Acest proces presupune nu doar mobilizarea cetăţenilor, ci şi mobilizarea, în scop militar, a resurselor tehnice a economiei naţionale, inclusiv ale companiilor private.

Potrivit fostului ministru al Apărării, Vitalie Marinuţa, gradul de mobilizare depinde de factori precum gravitatea pericolului şi necesitatea de apărare.

Este obligatoriu serviciul militar în Moldova?

L-am întrebat pe Vitalie Marinuţa ce prevăd legile Republicii Moldova referitor la serviciul militar şi la persoanele care sunt vizate de o eventuală mobilizare cauzată de o stare de asediu sau de război. El a declarat că în Republica Moldova obligaţiunea militară este o datorie constituţională a cetăţenilor ţării şi că serviciul militar în cadrul Forţelor Armate ale ţării este obligatoriu pentru toţi bărbaţii. Astfel toţi cei care au vârsta între 18 şi 27 de ani şi sunt apţi, trebuie să îndeplinească serviciul militar sau de alternativă. Acesta poate fi îndeplinit sub formă de contract, în termen (12 luni), cu termen redus (3 luni) sau serviciul militar ca rezervişti concentraţi. Totodată, femeile cu pegătire specială necesară pot îndeplini serviciul militar prin contract.

Care este rolul primit după mobilizare?

Referitor la mobilizarea populaţiei, fostul ministru al Apărării a menţionat că, în acest caz, sunt vizaţi toţi bărbaţii cu vârsta între 18 şi 50 de ani care sunt apţi pentru serviciul militar. Marinuţă a concretizat faptul că în cazul unei stări de asediu sau de război, nu orice persoană mobilizată urmează să fie implicată direct în lupte. „Există categorii de apţi combatanţi, dar şi de apţi necombatanţi. Cei din urmă pot contribui la apărarea ţării prin alte metode. De exemplu, pot fi mobilizaţi pentru unele necesităţi care nu sunt legate direct cu implicarea în seriviciul militar de apărare pe linia frontului sau în unităţile de logistică sau de asigurare a pazei şi protecţiei edificiilor de stat în cadrul unităţilor de carabinieri (...) Legal, există şi forma de mobilizare la locul de muncă, dacă persoana activează într-o întreprindere cu destinaţie dublă sau cu profil din industria militară cuprinsă în cadrul mobilizării economiei naţionale”, a menţionat fostul ministru al Apărării.

Care sunt obligaţiile persoanelor mobilizate?

Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei prevede că la declararea mobilizării, toţi cetăţenii declaraţi apţi (militari sau rezervişti) pentru serviciul militar în cadrul evidenţei duse de autorităţile statului se consideră mobilizaţi şi sunt obligaţi să se afle la domiciliu sau la locul de muncă, „asigurând, astfel, primirea ordinului de chemare al centrului militar”. Totodată, la mobilizare şi pe timp de război, recruţilor şi rezerviştilor li se interzice deplasarea de la locul de trai fără permisiunea comandantului centrului militar, iar durata serviciului militar nu este stabilită exact.

Legile Republicii Moldova prevăd pedepse pentru persoanele care se eschivează de la serviciul militar. Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei prevede că, în cazul în care nu se prezintă la data, ora şi locul prevăzut pentru ordinele de chemare, cetăţenii chemaţi la recrutare, încorporare, concentrare sau mobilizare sunt obligaţi să anunţe imediat centrele militare motivul absenţei şi să prezinte în timp de trei zile acte doveditoare în acest sens. Totodată, aceasta prevede că, în caz de necesitate, pentru acest lucru sunt chemate şi familiile lor.