Corupţia ce curge la Chişinău izvorăşte la Moscova

Corupţia din sistemul bancar de la Chişinău izvorăşte de la Moscova FOTO Arhiva Adevărul

Cele mai răsunătoare cazuri de corupţie din sectorul bancar al Republicii Moldova îi au ca protagonişti pe anumiţi cetăţeni ruşi sau persoane care sunt foarte apropiate de Moscova. În acelaşi timp, schemele prin care s-au realizat actele de corupţie pornesc din Rusia sau trec neapărat prin această ţară.

Acest lucru este însă ignorat de presa rusă care scrie că anume din cauza corupţiei la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga Republica Moldova îşi va lua adio de la integrarea europeană.

Gherman Gorbunţov este un cetăţean rus, fost proprietar a cel puţin opt bănci din Rusia, majoritatea dintre ele fiind implicate în scheme de spălare de bani şi evaziune fiscală. Presa rusă l-a supranumit „bancherul negru” şi a scris că are legături cu structurile mafiote. În prezent, acesta se află în Marea Britanie după ce a fugit din Republica Moldova, deoarece Procuratura Generală de la Chişinău l-a anunţat în urmărire internaţională în baza a trei mandate. El este căutat pentru o serie de infracţiuni printre care şantaj, tentativă de obstrucţionare a justiţiei, furt şi complicitate în cazul unei crime. Ultima se referă la o presupusă tentativă de omor asupra lui Renato Ustîi, un alt personaj apropiat Rusiei, controversat om de afaceri deja destul de cunoscut la Chişinău. 

Gherman Gorbunţov, Renato Usatîi şi Universalbank

Renato Usatîi este în prezent preşedintele formaţiunii politice „Partidul Nostru”, deţine cetăţenia rusă şi candidează la funcţia de primar al municipiului Bălţi, deşi are deschise în jur de 17 dosare pe numele lui, potrivit propriilor sale declaraţii. Comanda de asasinare a lui Usatîi ar fi venit după ce acesta l-ar fi deposedat pe Gorbunţov de aproximativ 80% din acţiunile pe care le deţinea la Universalbank, bancă ce a intrat în faliment după ce a fost achiziţionată de Gorbunţov. La rândul său, Gobunţov l-ar fi acuzat pe Renato Usatîi că ar fi comandat asasinarea lui, „bancherul negru” fiind împuşcat cu opt gloanţe, în martie 2012, la Londra, de către killer-ul din Republica Moldova, Vitalie Proca. Gorbunţov a fost reţinut de către autorităţile britanice pe data de 21 martie, anul trecut, însă nu a fost extrădat încă în Republica Moldova. 

Într-o investigaţie realizată de RISE Moldova şi RISE Project, milionarul Renato Usatâi declara că are legături strânse cu serviciile secrete din Rusia şi că şi-a făcut averea prin afacerile cu societatea de căi ferate de acolo. Căile Ferate Ruse este una dintre cele mai puternice companii de stat şi este condusă de oameni foarte apropiaţi lui Vladimir Putin, cu care Usatîi s-ar afla, de asemenea, în relaţii strânse. 

Spălătoria de bani rusească Moscova - Riga via Chişinău

Într-o altă investigaţie, jurnaliştii de la RISE Moldova împreună cu cei de la Novaia Gazeta, OCCRP, RISE România şi jurnalişti din Letonia şi Serbia, dezvăluie o schemă de spălare a unor sume uriaşe de bani care porneşte din Rusia şi foloseşte Republica Moldova ca mijloc de scoatere a banilor în zone off-shore. Este vorba de cea mai mare operaţiune de spălare de bani din Europa de Est în care este implicat un văr de-al lui Vladimir Putin, ofiţeri FSB, firme ruseşti, companii off-shore, bănci din Rusia, Letonia şi Moldova, judecători moldoveni, agenţi proxy şi figuri importante ale lumii interlope. Republica Moldova a fost folosită pentru a asigura atât protecţia juridică împotriva autorităţilor prin sistemul judiciar al ţării, cât şi ca un mijloc de a injecta ilegal bani în sistemele financiare din UE.

Pe parcursul anilor 2010-2014, organizaţii criminale şi politicienii corupţi din Rusia ar fi transferat 20 de miliarde de dolari din fonduri murdare prin acest complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off-shore, bănci, credite false şi agenţi proxy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din Republica Moldova, iar banii spălaţi erau răspândiţi în întreaga Europă.

Furtul secolului de la BEM, Banca Socială şi Unibank

Cel mai recent caz este cel al furtului unui miliard de euro din sistemul bancar din Republica Moldova, supranumit şi „furtul secolului”. Acesta constă în fraudarea a trei bănci comerciale din Moldova - Banca de Economii (BEM), Banca Socială (BS) şi Unibank (UB), prin contractarea mai multor credite neperformante. Protagonistul principal în acest caz este milionarul Ilan Shor, un personaj care este, de asemenea, fidel Moscovei şi care este căsătorit cu interpreta rusă Jasmin. În prezent, el este cercetat penal în arest la domiciliu fiind învinuit de procurori de acordarea creditelor neperformante de la Banca de Economii, în calitatea sa de fost preşedinte al Consiliului de Administrare al BEM.

Implicare lui Shor este demonstrată şi de raportul referitor la fraudele asupra celor trei bănci, realizat de firma americană de audit Kroll. Din acesta se înţelege că milionarul a reuşit, folosind o reţea de interpuşi, să devină acţionar majoritar la BEM, Banca Socială şi Unibank şi apoi să le devalizeze cu ajutorul unor firme fantomă.

Presa rusă, interesată de cazurile de corupţie din Moldova, nu şi de originile ei

Zilele trecute, ziarul Kommersant din Rusia şi site-ul de limbă rusă newsmaker.md din Moldova au publicat câte un articol în care se menţionează faptul că Republica Moldova ar putea suferi o înfrângere serioasă la Summit-ul Parteneriatului Estic din 21-22 mai de la Riga, deoarece declaraţia finală a întâlnirii nu va menţiona o perspectivă europeană. Potrivit celor două articole, cauzele de bază ar fi actele majore de corupţie din Moldova şi scandalurile apărute în urma acestora, care au afectat puternic imaginea şi credibilitate Chişinăului în ochii reprezentanţilor europeni. Deşi acest lucru este recunoscut în Republica Moldova, însăşi oficialii europeni atrăgând atenţia asupra problemei corupţiei, totuşi, jurnaliştii ruşi uită să menţioneze şi despre protagoniştii implicaţi în actele de corupţie la care fac referire.