Ce trebuie să facă un militar pentru un terci de arpacaş

Mai mulţi jurnalişti au avut ocazia să participe la exerciţiile militare ale Batalionului 22 de menţinere a păcii care au cuprins echiparea, pregătirea medico-militară, tactica specială în controlul mulţimii, patrularea, acordarea primului ajutor medical, depistarea unui obiect explozibil.

Antrenamentele comune dintre jurnalişti şi militari au avut loc vineri, 3 aprilie la poligonul din Dănceni. Batalionul 22 urmează să fie detaşat în misiunea de menţinere a păcii KFOR din Kosovo. Militarii Republicii Moldova îşi vor îndeplini misiunea de menţinere a păcii începând cu jumătatea lunii iunie sub comandamentul NATO şi vor avea un salariu de 50 de dolari pe zi.

Arma se poartă cu ţeava în jos

Ziua începe la 7 dimineaţa în faţa Taberei Militare 142 unde un militar adună în jurul său jurnaliştii încă adormiţi. Din start militarii le impun celor 20 de jurnalişti disciplina militară, încercând să-i alinieze, însă trec minute bune până aceştia se aşează în linie dreaptă. Militarul scrutează jurnaliştii cu un zâmbet de superior, dându-şi seama că are de furcă cu nişte neiniţiaţi în arta militărească.

Urmând indicaţiile, jurnaliştii intră în cazarmă, unde îi aşteaptă echipamentul: cizme de militar, pantaloni, cămaşă, vestă, scurtă, chipiu şi cască. După procedura de echipare, care a durat mai mult decât i-ar fi trebuit unui militar cu experienţă, aproximativ 20 de minute, jurnaliştilor li se înmânează arme de asalt Kalaşnikov cu pat pliabil şi încărcătoare goale. Li se spune clar că fiecare are datoria să aibă grijă de arma sa ca de ochii din cap. Arma se poartă pe umăr cu ţeava în jos, nu este voie să ţii degetul pe trăgaci, ci alături.

Ajunşi pe poligonul de instruire din Dănceni, un ostaş, care ne demonstrează arta asamblării şi dezasamblării kalaşnikov-ului, ne iniţiază, în stil samurai, că arma este sufletul soldatului. „Pe timp de luptă şi de exerciţii de lungă durată soldatul doarme cu arma în mâini”, ne spune militarul care face o demonstraţie de maestru: dezasamblează kalaşnikov-ul în 9 secunde.

Lichidarea lunetistului

Jurnaliştii sunt împărţiţi în grupuri a câte şapte persoane. Fiecare grup urmează să treacă prin 4 tipuri de exerciţiu: patrularea, primul ajutor medical şi evacuarea rănitului de pe câmpul de luptă, controlul mulţimii şi folosirea măştii antigaz. 

Obiectivele ce trebuie atinse în misiunea de patrulare sunt depistarea explozibilului, identificarea lunetistului şi lichidarea acestuia. Ostaşii din grupul de patrulare sunt poziţionaţi ca pe tabla de şah, la o distanţă 5 metri de fiecare, apoi se grupează în două coloane. Înaintaşul face semne cu mâna în direcţia de deplasare. Cel din spate repetă gestul înaintaşului, şi aşa până la utlimul din coloană. Deplasarea are loc în linişte absolută. La auzul împuşcăturii ostaşii strigă direcţia de unde a tras lunetistul: „Dreapta!”. O coloană se aşează pe genunchi şi trage în lunetist, iar cealaltă coloană se culcă îndreptând armele îndirecţia opusă pentru a asigura camarazii. După ce a fost depistat şi nimicit lunetistul, dar şi explozibilele ascunse în iarbă, misiunea de patrulare s-a sfârşit cu succes.

Cei 300 de spartani

„Chiar dacă militarii NATO sunt mai bine echipaţi, acest fapt nu înseamnă că sunt mai profesionişti. Ce folos să ai un echipament mai bun dacă nu ştii cum să-l foloseşti. În militărie contează cum reacţionezi pe moment, viteza de reacţie şi de găsire a soluţiei” , ne spune un militar care nu va recunoaşte niciodată că Armata Naţională a Republicii Moldova ar fi cu un cap mai jos decât cea a NATO.

Exerciţiul cel mai fierbinte este cel de control al mulţimii. Înarmaţi cu scuturi şi căşti cu vizier care protejează faţa, jurnaliştii se opun „mulţimii” care îi bombardează cu pietre şi cocktail-uri Molotov. Ostaşii se aliniază, iar scutul ţinut cu mâna stângă se fixează în umărul camaradului din dreapta, ca în „300 de spartani”, explică instructorii cu multă răbdare. Linia înaintează cu paşi mici şi bătând la fiecare pas cu pumnul drept în scut şi strigând „unu”, probabil pentru a înspăimânta mulţimea furioasă. Rolul mulţii este jucat de militari, care aruncă în scuturi cu pietre. Cel din linie ce vede primul sticla cu cocktail-ul Molotov strigă cât îl ţine vocea „cocktail”, iar linia se opreşte şi îşi fixează scuturile mai jos de genunchi, pentru ca flacăra să nu ajungă pe corp. După ce cocktail-ul explodează sub picioare, ostaşii fug înainte tropăind şi fluturând scutul ca să stingă flăcările. Acei jurnalişti care au luat foc sunt stinşi cu stingătorul. „Acum, imaginaţi-vă că în faţa voastră sunt o mie de oameni cu cocktail-uri şi pietre”, spune instructorul.

Costumul anti-radiaţie, valabil 40 de minute 

Un alt exerciţiu a constat în folosirea măştii antigaz. Grupuri a câte şase militari intrau într-un cort, un fel de cameră de gaz, în care este împrăştiat un fum dens şi foarte nociv. Odată intraţi în cort, ostaşii au câteva secunde să îmbrace masca antigaz. După ce îşi pun masca, militarii fac la comandă zece flotări şi zece aşezări. Jurnaliştii care au participat la acest exerciţiu au avut parte de un tratament special. Ei au intrat în cort cu masca deja pusă şi nu li s-a cerut să facă exerciţii fizice. 

Ultimul exerciţiu a constat în îmbrăcarea costumului anti-radiaţie. Jurnaliştilor le-a luat ceba timp să-l îmbrace. Cam 10-15 minute. „În cazul unui atac nuclear nu aveţi prea mult timp să îmbrăcaţi costumul. Dar chiar dacă îl îmbrăcaţi, acesta vă protejează doar timp de 40 de minute. Deci trageţi concluziile de rigoare”, explică instructorul. 

După exerciţiul cu costumul anti-radiaţie, urmeză prânzul cald oferit în cantina mobilă, construită dintr-un cort mare. La prânz avem supă de macaroane, caşă de arpacaş cu sos, chiftea de porc, salată de varză murată, două felii de pâine şi o ceaşcă de compot cald din fructe uscate. Jurnaliştii au fost de acord: e una dintre cele mai gustoase mese luate vreodată!