Şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora: „Vrem să reunificăm familiile noastre, în Moldova“
0
Strategii Şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora spune că noua structură din cadrul Guvernului va readuce în ţară moldovenii plecaţi în străinătate şi îi va ajuta să se integreze în societate.
„Adevărul“: Cu ce se ocupă Biroul pentru Relaţii cu Diaspora, creat în octombrie?
Victor Lutenco: Este o instituţie nouă, suntem în proces de recrutare. Fiind în cadrul Cancelariei de Stat, ne vom axa pe elaborarea şi coordonarea de politici cu şi pentru diasporă, ceea ce înseamnă tot cadrul de acţiuni necesare pentru o mai bună protejare a intereselor cetăţenilor noştri aflaţi permanent peste hotare. Contăm pe forţele proprii, dar, desigur, vom fi activi şi în asimilarea fondurilor externe, orientându-le spre asistenţa cetăţenilor noştri din afară. Biroul nu-şi propune să acopere individual toate necesităţile diasporei. Scopul nostru este să interacţionăm cu toate ministerele, contribuind la creşterea cantitativă şi calitativă a programelor pentru diasporă.
Care va fi componenţa Biroului?
În total vom fi 14 persoane, cu posibilitate de extindere. Vom avea trei echipe. Una se va ocupa de analiză, pentru că este important să fundamentăm politicile pe situaţia şi necesităţile reale ale cetăţenilor noştri, acestea fiind foarte diferite în funcţie de ţara în care se află. O altă echipă va fi cea de comunicare, iar cea de a treia, şi, probabil, cea mai importantă, va fi echipa de programe. Angajaţii vor elabora politici în domeniile economic, social, programe locale, de atragere a investiţiilor şi de sănătate.
Aţi reuşit să faceţi ceva până acum?
Da, nu stăm pe loc. În Italia, am găsit spaţii pentru activităţile asociaţiilor ale diasporei, am pus bazele unui Centru Cultural, am ajutat la organizarea câtorva evenimente cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă. În Portugalia, am contribuit la organizarea Festivalului „Deschide uşa, creştine“ şi, împreună cu Ministerul Educaţiei, am creat şapte minibiblioteci în asociaţiile noastre.
Ce alte iniţiative aveţi planificate?
Pentru noi este foarte important să avem mai multe asociaţii, iar acestea să-şi sporească numărul de membri. O prioritate aparte ţine de implicarea copiilor în activităţile asociaţiilor. Suntem deja faţă-n faţă cu fenomenul migranţilor de a doua generaţie. Bunăoară, pregătim un concept pentru organizarea în 2013 a câtorva tabere de vară pentru copiii născuţi peste hotare şi care nu au văzut încă niciodată Moldova. De asemenea, printre preocupările de bază ale programelor noastre sociale vor rămâne copiii rămaşi singuri acasă.
Care sunt problemele moldovenilor din ţările pe care aţi reuşit deja să le vizitaţi?
Până acum am reuşit să merg doar în Italia, Portugalia, Belgia şi Germania. Problemele pot fi generalizate în trei compartimente. În primul rând, sunt aspectele sociale. De exemplu, în ce măsură contribuţiile sociale plătite în statul de reşedinţă luate în considerare la calcularea pensiei în Moldova, ajutorul social pentru părinţi, situaţia copiilor etc. Urmează serviciile consulare şi aici lucrăm cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene pentru a creşte accesibilitatea serviciilor, numărul şi calitatea acestora. Vom lucra şi la extinderea reţelei de consulate şi la digitalizarea serviciilor consulare. De asemenea, conaţionalii noştri sunt interesaţi de menţinerea legăturilor cu Moldova, prin liberalizarea regimului de vize cu UE, călătoriile low-cost. Problemele diferă însă de la o ţară la alta. De exemplu, la Roma, în Italia, un subiect aparte este transmiterea coletelor.
Ce se va întâmpla cu parcarea ce urma să fie deschisă la Roma?
Vom depune tot efortul pentru a asigura un loc special unde se vor întâlni transportatorii şi cetăţenii noştri care vin să ia coletele sau să trimită ceva în ţară. Ambasada deja s-a implicat, dar vom insista să fie respectate şi anumite reguli: interzicerea băuturilor alcoolice, asigurarea curăţeniei, legalizarea activităţii transportatorilor.
Îşi doresc moldovenii să revină în ţară?
Unii se gândesc că le este bine acolo unde sunt şi, deocamdată, nu vor să se întoarcă pentru că nu-şi pot găsi un loc de muncă în ţară. Desigur, scopul nostru final este ca cetăţenii să revină, să reunificăm familiile noastre, dar la moment încă nu suntem gata să ieşim cu apelul: „Reveniţi acasă!“. Acum trebuie să le asigurăm protecţie maximă acolo unde sunt, cu respect pentru decizia pe care au luat-o.
Totuşi, acum este o perioadă destul de dificilă pentru Europa, afectată de criză...
Acest an va împinge destul de mulţi cetăţeni de-ai noştri să revină în ţară, în mod special din Italia şi alte ţări din sudul Europei care sunt cel mai puternic lovite de criza economică.
Este acesta un moment în care îi putem readuce în Moldova?
Orice criză financiară la nivel de stat este şi o tragedie la nivel de familie. Aceasta deschide însă o fereastră pentru Republica Moldova de a se reafirma în faţa cetăţenilor săi. Desigur, noi nu le vom putea acoperi toate necesităţile, din cauza că nu avem nici aici o creştere economică spectaculoasă, dar cel puţin unele lucruri de bază suntem datori să le facem.
Cum veţi transmite informaţiile importante pentru diasporă?
Există deja un site pe care vom continua să-l dezvoltăm, astfel încât cetăţenii să găsească diferite tipuri de informaţii utile pentru ei. Poate, la un moment dat vom crea şi un ziar pentru diasporă. Urmează să vedem care este cel mai solicitat şi utilizat mijloc de informare pentru cetăţenii noştri aflaţi peste hotare şi spre acelea şi vom merge.
De unde vor veni banii pentru realizarea proiectelor?
În 2013 vom începe să facem bugetarea din resursele de stat. Înţelegem că nu putem conta prea mult pe acestea, mai ales în condiţiile de austeritate, de aceea am început să interacţionăm cu partenerii străini. Deja avem încheiate acorduri de finanţare cu UE, colaborăm cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi cu International Agency for Source Country Information (Austria). Vom încerca să continuăm această linie, accesând resurse de oriunde vor fi disponibile.
Totuşi, moldovenii pleacă peste hotare de ani de zile. De ce tocmai acum avem un astfel de birou?
Nu ne puteam aştepta la o interacţiune bună, intensivă, între Guvern şi diasporă în perioada guvernării comuniste, atâta timp cât cetăţenii noştri din UE nu o susţineau. Mai mult decât atât, era o ignorare totală. Atitudinea s-a schimbat din 2009, dar a durat ceva timp până am ajuns la o formulă bună pentru a lansa câteva programe, printre care şi PARE 1+1.
Unii politicieni spun că este un birou politic menit să adune voturi.
Unii politicieni nu vor înceta să speculeze şi să încerce să-şi facă imagine mimând acţiuni pentru diasporă. Cred că cel mai corect şi cinstit este ca în campania electorală să vorbească rezultatele muncii despre fiecare candidat, şi nu invers.
Victor Lutenco
Funcţie: şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora;
Vârstă: 30 de ani;
Studii: Universitatea de Stat din Moldova;
Stare civilă: necăsătorit.
Anterior, a fost consilier al premierului Vlad Filat pe politici sociale. A mai lucrat în cadrul unor structuri neguvernamentale precum ONU, PNUD şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. Licenţiat în Politologie, magistru în Ştiinţe Politice.
Se încarcă comentariile...
