Iuliu Maniu a fost urmărit de Serviciul Secret de Informaţii, la ordinul Regelui Carol al II-lea. Ce informaţii furniza Corpul Detectivilor în radiotelegrame
0În 1933, după ce a demisionat din funcţia de prim-ministru şi, mai apoi, din cea de preşedinte al PNŢ, Iuliu Maniu s-a retras la casa din localitatea sălăjeană Bădăcin. Patru ani mai târziu, când se pregătea să revină în forţă în viaţa politică, ţărănistul a fost luat în vizor de către reprezentanţii Serviciului Secret de Informaţii. Totul, din ordinul Regelui Carol al II-lea.
Pe fondul refuzului regelui Carol al II-lea de a-l demite pe prefectul Capitalei, Gavrilă Marinescu, acuzat de grave acte de corupţie, şi în semn de solidaritate cu ministrul de Interne, Ion Mihalache, cel care propusese, de altfel, înlocuirea de funcţie a acestuia, Iuliu Maniu a plecat, în 13 ianuarie 1933, din fruntea guvernului pe care-l conducea.
Gestul său, unul singular în peisajul politic interbelic, venea în contextul în care marele om politic purta "un război de uzură împotriva regelui Carol al II-lea, în special împotriva Camarilei regale formată în jurul metresei sale, Elena Lupescu, care era acuzată de nenumărate acte de corupţie", după cum susţine istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Întâlnirile de la Sovata, atent monitorizate
Pentru a nu implica partidul în războiul său cu Carol al II-lea, Maniu a decis să renunţe şi la şefia Partidului Naţional Ţărănesc, înfiinţând chiar şi un ziar separat de cel al partidului. Aşa apare "Romania Nouă" din Cluj, condus de Zaharia Boilă, soţul nepoatei lui Maniu şi fost director al ziarului "Patria", oficiosul clujean al PNŢ.
La patru ani distanţă, Maniu ia hotărârea de a reveni în forţă pe scena politică, într-o perioadă în care era tot mai urmărit de către Serviciul Secret de Informaţii sau Siguranţa Statului, cum i se mai spunea în perioada interbelică. "Sfinxul de la Bădăcin" era monitorizat atent de fiecare dată când primea vizite în vila din Sovata, acolo unde mergea frecvent pentru a se trata în urma rănii suferite în Primul Război Mondial.
Acest lucru este confirmat de o serie de documente pe care istoricul sălăjean le-a descoperit în arhivele CNSAS. "Dintr-o notă a Corpului Detectivilor aflăm că în 29 august 1937, la Sovata, a avut loc o întrunire secretă a şefilor tuturor organizaţiilor PNŢ din Ardeal şi Banat, la care presa nu a avut acces. Totuşi, prin «metodele specifice», Siguranţa a aflat ce s-a discutat la întrunire, inclusiv ce a afirmat Iuliu Maniu", spune Marin Pop.
Conform documentelor, în discursul său, "dl. Maniu a pus în plin problema tacticei din PNŢ", susţinând că i-a lăsat "destulă libertate de acţiune" lui Ion Mihalache pentru ca acesta să-şi poată pune în practică tactica politică de a readuce PNŢ la guvernare, dar că, din păcate, sursele sale îl asigurau că "rezultatul scontat nu are nicio şansă să fie realizat".
În acest context, susţine istoricul, Maniu considera că se impunea să i se atragă atenţia lui Mihalache pentru a adopta "o atitudine dârză şi demnă" faţă de Regele Carol al II-lea, "cari singurele pot aduce partidului o situaţie mai bună decât aceia cari se pregăteşte prin politica de duplicitate ce se duce astăzi de către dl. Mihalache". Potrivit aceluiaşi document, ţărănistul afirma că are informaţii că guvernul Tătărescu îşi va încheia mandatul până în 15 noiembrie 1937, că Parlamentul va fi dizolvat şi că se vor organiza noi alegeri parlamentare, lucru care s-a şi întâmplat.
La finalul întrunirii de la Sovata, Maniu a făcut o amplă analiză a situaţiei politice externe, în care argumenta de ce ţara noastră trebuia să rămână fidelă alianţelor sale cu "marile democraţii (Franţa, Anglia)", raporta "sursa serioasă" de la "consfătuirea manistă".
Convins că regele va instala dictatura personală
Un alt document descoperit în arhivele CNSAS arată că marele om politic simţea că regele nu intenţiona să cheme PNŢ la guvernare, ci urmărea instaureze o dictatură personală, cu ajutorul lui Gheorghe Tătărescu. Această bănuială s-a confirmat în 10 februarie 1938.
O altă raportare, datată 5 octombrie 1937, dezvăluie că "în ultima vreme, dl. Maniu a luat contact cu diferiţi fruntaşi ai Frontului Românesc, din Ardeal", printre care şi Voicu Niţescu, căruia i-ar fi mărturisit că despărţirea de fostul ţărănist, Alexandru Vaida-Voevod, era una "temporară" ce nu putea distruge vechea prietenie ce îi lega. "A sunat ceasul ca Ardealul să nu mai fie despărţit între manişti şi vaidişti. O cere aceasta reaua situaţie în care se afla ţara. Domnia sa va face sacrificiile posibile pentru a se ajunge la împăcare. Să ştie însă toată lumea că aceasta nu va fi o umilire, ci o subordonare a personalităţii unui om, în faţa interesului general. Şi el nu este omul care să refuze ţării acest sacrificiu", comunica sursa.
Comisarul de serviciu transmitea, într-o notă telefonică din 20 noiembrie 1937, ora 23.00, la scurt timp după ce Maniu a pornit cu trenul din Cluj, spre Bucureşti, că acesta urma să fie întâmpinat, conform unor voci din interiorul PNŢ, în Gara de Nord, "de mai multe mii de persoane", după ce "s-ar fi lansat prin public mici foi volante în care se spunea «Soseşte Iuliu Maniu, haideţi cu toţii la Gară!»".
Nici întâlnirea "secretă" pe care fostul prim-ministru a avut-o, la Bădăcin, în octombrie 1937, cu Voicu Niţescu, nu a scăpat ochiului vigilent al Serviciului Secret. Evenimentul s-ar fi produs în urma iniţiativei unor fruntaşi ardeleni de a-i împăca pe Maniu şi Vaida-Voevod, "asigurând astfel guvernarea naţional-ţărănistă". "După persoane bine informate", ambele părţi îşi doreau o colaborare, ce ar fi putut produce reîntregirea partidului. Sursele înştiinţau că în susţinerea acestor obiective, cu ocazia serbărilor de la Alba Iulia urmau să se producă "manifestaţiuni ferme şi hotărâte, pentru a le putea vedea chiar suveranul".
Pregătit să saboteze noua Constituţie
După aprobarea Constituţiei din 1938, prin referendum, Corpul detectivilor raporta că Maniu, dezamăgit de rezultatul votului, urmărea "să saboteze aplicarea noii Constituţii, în special în Ardeal, unde speră să aibă mai mult concurs decât în vechiu Regat".
O ultimă întrunire de taină, la Sovata, între Iuliu Maniu şi gruparea sa politică, potrivit documentelor descoperite în arhivele CNSAS, a avut loc în vara anului 1938, în contextul în care se instaurase regimul autoritar personal al regelui Carol al II-lea, iar partidele politice fuseseră dizolvate.
"Sovata a jucat un rol important în cariera politică a lui Iuliu Maniu. Aici au avut loc întruniri de taină în cadrul cărora s-au format şi, după caz, s-a pus la cale destrămarea unor guverne. Aici s-au întrunit adepţii liniei politice adoptate de Maniu după anul 1933, când a decis să intre într-un război personal de uzură împotriva Camarilei regale şi a suveranului, pe care intenţiona să-l împace cu regina Elena şi să-l încoroneze la Alba Iulia, după cum făcuse şi marele său adversar politic, Ion I.C. Brătianu", subliniază istoricul sălăjean. În cele din urmă, Maniu a câştigat, iar Carol al II-lea a pierdut tronul.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
