IPP cere Guvernului să taie finanţarea de la bugetul de stat pentru 90 de comune şi oraşe. O comună este din Sălaj

O analiză făcută de Institutul de Politici Publice relevă faptul că cel puţin 90 de localităţi din România, peste jumătate aflate în regiunea de Nord - Est a ţării, nu îşi acoperă în prezent nici măcar un sfert din cheltuielile administrative. Printre acestea se numără şi comuna sălăjeană Şamşud

Potrivit analizei Institutului de Politici Publice (IPP), primăriile respective cheltuie pe salariile angajaţilor şi aleşilor, respectiv cheltuielile de funcţionare, sume de tre – patru ori mai mare decât propriile venituri, motiv pentru care acestea se bazează, an de an, pe bugetul de stat,  Guvernul transferându-le doar în ultimul an din bugetul de stat aproximativ 300 milioane de lei (peste 65 milioane euro).

 În contextul discuţiilor despre regionalizarea României, Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere Guvernului să oprească finanţarea acestora din Bugetul de Stat până când vor fi în situaţia de a decide singure fie asupra contopirii cu localităţi  învecinate sau diversificării surselor de finanţare. „Fiecare localitate îşi decide soarta în măsura în care dispune de minime resurse financiare proprii pentru acoperirea cheltuielilor imperative. Politica păguboasă practicată de toate Guvernele României de până acum - de a trimite bani unor localităţi incapabile să încaseze contribuţiile de la propriii locuitori - este profund incorectă faţă de toţi cetăţenii acestei ţări care fac eforturi să îşi plătească taxele şi impozitele locale”, se arată în analiza IPP.
 
Contactat de noi, primarul comunei Şamşud, Kis – Iuhasz Ciaba, a admis că, la nivelul comunei sale, cheltuielile sunt depăşite cu mult de venituri. „Avem venituri de aproximaiv 100.000 de lei pe an, în timp de chetuielile ajung la 700.000 de lei”, precizează edilul. Despre varianta alipirii comunei la o altă unitate adminsitrativ – teritorială, primarul spune că nu prea poate fi vorba. „Noi suntem departe de lume, suntem izolaţi. Faţă de centrul comunei Bocşa, spre exemplu, am avea o distanţă de minimum 10 kilometri, iar dacă ar fi să de unim cu comuna Chieşd, ar fi şi mai greu, pentru că nu există drum între cele două comune”, explică el.

Primarul spune că o eventuală tăiere a alocărilor de la bugetul de stat ar fi „o catastrofă” pentru comună şi spune că i se pare ciudat că este singura care apare în lista IPP, întrucât el ştie că mai sunt şi altele în care veniturile sunt depăşite mult de cheltuieli.

Dincolo de aceste divergenţe, problema de fond este una reală: fărâmiţarea administrativă a României a creat comune mici, cu potenţial economic redus şi cu şanse nule de a putea funcţiona eficient.
 

Citeşte şi Bani de la Consiliul Judeţean pentru primăriile din Sălaj

Doi liberali sălăjeni, cazaţi la hotel pe banii unor primării în timpul congresului PNL