FOTO Prefectul i-a scos pe şefii de deconcentrate pe teren pentru o cauză nobilă
0După o primă parte desfăşurată în sala de videoconferinţe a Prefecturii, şedinţa colegiului prefectural din luna iunie, ce a avut loc vineri, 19 iunie, s-a mutat la zeci de kilometri distanţă, la Bădăcin, acolo unde prefectul Ionel Ciunt i-a dus pe şefii de deconcentrate să vadă situaţia casei memoriale Iuliu Maniu.
După ce autorităţile statului s-au arătat neinteresate sau neputincioase în rezolvarea situaţiei casei memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin, care riscă să se prăbuşească din cauza lipsei banilor necesari pentru lucrările de reabilitare, prefectul Sălajului, Ionel Ciunt, a decis să încerce să îi implice în salvarea imobilului pe şefii şi pe angajaţii instituţiilor deconcentrate din judeţ. Pentru asta, a organizat o şedinţă de colegiu prefectural mai atipică, desfăşurată în mare parte pe teren - tocmai la Bădăcin.
Ghidaţi de preotul Cristian Borz, cel care încearcă de ani buni să facă rost de fondurile necesare reabilitării casei, prefectul şi şefii de deconcentrate au vizitat casa dărăpănată şi muzeul, pe care preotul, în lipsa altui spaţiu sigur, l-a amenajat la subsolul bisericii greco-catolice pe care o păstoreşte. "Casa lui Iuliu Maniu de la Bădăcin are nevoie de reabilitare. Vă rog să avem o discuţie fiecare cu colegii din instituţiile pe care le conduceţi, să le spuneţi ce aţi văzut acolo la casa Iuliu Maniu şi dacă sunt de acord să participe şi ei cu o sumă, cât îi lasă sufletul şi cât pot, pentru aceste intervenţii de urgenţă, pentru că altfel există un risc foarte mare să pierdem acest monument istoric", a declarat prefectul la finalul vizitei.
Reamintim că, la iniţiativa preotului Cristian Borz, în urmă cu câteva luni a fost demarată o campanie de strângere de fonduri, prin care s-au adunat până acum aproximativ 27.000 de lei. Pentru intervenţiile de urgenţă, care să asigure cât de cât salvarea de la prăbuşire a imobilului, ar mai fi nevoie de 10.000 de lei. "Am reuşit să adunăm nişte bănuţi cu care vrem să începem să consolidăm fundaţia, pentru că ea deja se deplasează. Încercăm să consolidăm fundaţia, să nu existe pericol să se dărâme clădirea. Ea este construită din materiale din vremea aceea, cărămidă nearsă şi piatră ce conţine foarte mult calcar şi care se macină foarte repede", a explicat preotul.
Doritorii pot să sprijine acest proiect donând în conturile:
Lei: RO22RZBR0000060002085400
Euro: RO18RZBR0000060002899205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com
deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj
Situaţie juridică încâlcită
Potrivit preotului Cristian Borz, casa, construită de tatăl lui Iuliu Maniu, a fost lăsată de omul politic, prin ultimul său Testament, din 1941, Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică din Oradea, ca de altfel întreaga sa avere. Întreaga proprietate a fost, însă, naţionalizată, în perioada comunismului, după arestarea lui Iuliu Maniu, în 1947, casa fiind transformată pe rând în depozit de îngrăşăminte chimice, sediu de gospodărie mixtă, tabără pentru copii, cămin pentru copii cu handicap sever.
Curtea Supremă de Justiţie, prin decizia nr 40/12 octombrie 1998, a anulat efectele Sentinţei nr. 1988 din 11 noiembrie 1947 a Tribunalului Militar al regiunii a II-a Militară, Secţia I, prin care Iuliu Maniu a fost condamnat. În 1994, Consiliu Judeţean Sălaj a trecut în proprietatea privată a statului o suprafaţă de 44.470 de metri pătraţi, terenuri “neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei locale”, şi a concesionat-o pe 99 de ani “Inspectoratului de stat teritorial pentru handicapaţi Sălaj”. Zece ani mai târziu, în 2004, La Bucureşti, a fost emis Certificatul de Moştenitor, prin care Episcopia Greco-Catolică din Oradea a devenit proprietara întregii averi lăsată de Iuliu Maniu. Lucrurile au continuat în 2008, când Consiliul Judeţean (CJ) Sălaj a decis ca imobilul pe care îl avea în proprietate să fie dat in folosinţă pentru 50 de ani Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică din Oradea. Este vorba doar de clădire, terenul aferent rămânând Consiliului Judeţean, fapt ce a creat dificultăţi în accesarea de fonduri.
Încercarea Episcopiei de a rezolva în instanţă regimul juridic au eşuat, iar în tot acest timp, cum nimeni nu a investit în imobil - nici Consiliul Judeţean, proprietar în acte, nici Episcopia Greco-Catolică de Oradea, deţinătoarea titlului de proprietate - zidurile îmbătrânite de vreme şi de nepăsare au început să cedeze.
Nici Ministerul Culturii nu s-a implicat în salvarea casei de la ruină, deşi, formal, clădirea este inclusă în lista de priorităţi pentru restaurare din anul 2010. Senatorul Gheorghe Pop i-a adresat o interpelare ministrului Culturii pe acest subiect. Răspunsul a venit abia după trei luni şi nu aduce prea multe lămuriri, limitându-se la a descrie situaţia deja cunoscută a imobilului (degradarea şi demersurile făcute până acum pentru obţinerea unor finanţări). În final, ministrul Ioan Vulpescu îi invită pe ”beneficiari” să participe la o selecţie de proiecte organizată de Ministerul Culturii, deşi se ştie că regimul juridic neclar al clădirii reprezintă un impediment în acest sens.
Vă mai recomandăm:
Cum justifică Seniorul Coposu cele trei „greşeli“ ale lui Iuliu Maniu
Se încarcă comentariile...
