FOTO Oameni ai străzii, transformaţi în patroni de o reţea de infractori
0
Grupul infracţional organizat destruturat la începutul acestei săptămâni de procurorii DIICOT Sălaj, ce acţiona înşelând firme din mai multe judeţe ale ţării, folosea societăţi - fantome înfiinţate pe numele unor oameni ai străzii, ce deveneau, astfel, dintr-o dată, patroni.
Informaţia a fost prezentată miercuri, într-o conferinţă de presă, de procurorul de caz, Dan Bubuiug, care a precizat că, pentru a-şi duce la îndeplinire înşelăciunile, infractorii au înfiinţat aproximativ 30 de firme - fantome, care nu aveau altă activitate decât că erau folosite ca paravan în înşelătorii. Pentru a nu se expune membrii reţelei, aceştia racolau diverse persoane, numele cărora înfiinţau firmele respective. "În multe cazuri erau oameni ai străzii, care imediat deveneau mari administratori, mari patroni. Mulţi dintre cei care aveau societăţi pe numele lor nici nu ştiau ce se întâmplă", a precizat procurorul.
Potrivit acestuia, gruparea s-a constituit şi acţionat pe mai multe paliere. O primă categorie erau cei care erau folosiţi de regulă în schimbul unor sume mici de bani sau altor favoruri pentru a deveni asociaţi şi/sau administratori într-o societate ce urma să fie folosită în săvârşirea faptelor de către o altă categorie din spatele lor. O a doua categorie erau cei din spatele unor asemenea societăţi care le foloseau în realitate fie în mod direct, fie prin interpuşi în activităţile de înşelăciune pe care urmau să le săvârşească. Această grupare a funcţionat şi s-a dezvoltat şi datorită cererii de pe piaţa neagră a unor produse comerciale la preţ mult mai mic decât valoarea reală. În acest context s-au cristalizat în cadrul grupării şi alte categorii şi anume: a ,,depozitarilor produselor obţinute prin înşelăciune’’, ,,a cumpărătorilor’’, a ,,intermediarilor’’, a ,,vânzătorilor’’ şi a ,,transportatorilor’’ bunurilor achiziţionate prin înşelăciune. Fără aceste din urmă categorii şi, în special, a cumpărătorilor unor produse de orice natură noi la jumătate din preţul existent pe piaţă, această categorie de înşelăciuni nu ar fi ajuns la o atât de mare amploare. De cele mai multe ori, înşelăciunile se săvârşeau, aşa cum o să reiasă din starea de fapt expusă mai jos, la ,,cerere’’ sau pe bază de comandă.
"Desigur că, în circuitul de la cumpărător până la beneficiarul direct, în cele mai multe dintre cazuri, se întocmeau documente fictive. Acestea erau întocmite pe de o parte pentru a demonstra caracterul real al afacerilor societăţii folosite la înşelăciune şi buna credinţă a acesteia în raporturile cu vânzătorul, pentru a justifica că plata nu s-a făcut pentru că nici această societate nu ar fi primit preţul ( astfel, societatea care a înşelat vânzătorul emitea o factură către o altă societate din grupul de societăţi folosită în săvârşirea faptelor la preţul real sau chiar puţin mai mare, deşi în realitate era vândută la jumătate de preţ ), iar pe de alta, pentru a crea aparenţa de cumpărător de bună credinţă a beneficiarului acestor bunuri (i se întocmea acestuia factură fiscală la valoarea reală sau chiar mai mare, deşi plătea doar jumătate din valoarea mărfii)", spun procurorii DIICOT. Potrivit anchetatorilor, în multe situaţii, membrii reţelei au luat diferite materiale în cantităţi mari de la mai multe depozite cu diferite profile de activitate, în specială construcţii şi le-au vândut la preţ de jumătate depozitelor care cumpărau de la dânşii şi care le vindeau fie pe piaţa neagră fie adăugând o sumă infimă, fapt ce ducea nu numai la falimentarea celui înşelat, aşa cum am arătat, ci şi la înlăturarea concurenţei şi prosperarea ilicită a acestor din urmă societăţi. Societăţile folosite de către inculpaţi nu au desfăşurat nici un fel de activitate productivă sau comercială reală. Acestea au fost înfiinţate sau preluate doar în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi evaziune fiscală acesta din urmă sub forma complicităţii prin eliberarea de facturi pentru a crea cheltuieli fictive la diferite societăţi cu activitate economică. Aceste trăsături ale societăţilor folosite de către inculpaţi se desprind dintr-o serie de fapte care le caracterizează pe toate: cumpărau produse prin inducerea în eroare care erau vândute imediat sub preţ de achiziţie, cumpărarea se făcea de multe ori la cererea diferitelor persoane din anturajul inculpaţilor, inculpaţii nu mai răspundeau la telefon părţilor vătămate, în numeroase situaţii aceştia îşi atribuiau identitate şi calităţi false, pentru a-şi dovedi bonitatea, induceau în eroare părţile vătămate cum că ar avea contractate diferite lucrări, vindeau bunurile imediat sau în foarte scurt timp, faptele în cele mai multe situaţii se săvârşeau în urma unor comenzi fiind cunoscuţi dinainte beneficiarii acestor bunuri pe piaţa neagră, aceste societăţi nu aveau angajaţi, nu aveau nici un fel de evidenţă contabilă, sediul era fictiv, asociaţii şi administratorii erau în anumite situaţii alte persoane decât cele care se prezentau la părţile vătămate şi care îşi atribuiau în mod mincinos calitatea de ,, delegaţi’’, marfa era descărcată în diverse locuri pentru a nu cunoaşte transportatorii de bună credinţă locaţia efectivă unde trebuia sa ajungă, urmând ca ulterior cu alte mijloace de transport să o ducă în depozit până vor găsi clienţi sau direct la aceştia din urmă, întocmirea de file CEC sau bilete la ordin pentru a întări încrederea persoanelor vătămate în buna lor credinţă, în condiţiile în care unul sau unii reuşeau să înşele o societate îi informau şi pe ceilalţi pentru a acţiona în termen scurt şi aceştia cu alte societăţi fapt ce se şi întâmpla.
Activitatea de inducere în eroare constă în achiziţionarea de către membrii grupului a unor produse în cantităţi foarte mari (fier beton – cantităţi cuprinse între 10-20 de tone, ciment - cantităţi cuprinse între 10-15 tone, var, gresie, faianţă, adezive, plăci de polistiren, plăci de gard, plăci onduline, cărămidă, ţiglă Bramac, centrale termice, ţeavă de cupru, cabluri electrice, echipamente electrice, maşini de găurit, produse sanitare, moto-fierăstraie, motocositoare, anvelope, îngrăşăminte chimice, furaje, insecticide, calculatoare, laptopuri, sisteme tip DVD, camere video, boilere, cazane de apă caldă, hidrofoare, generatoare de curent, truse de scule, etc.) de la mai multe depozite cu diferite profile de activitate, în special construcţii, electrice, electrocasnice, de pe raza judeţelor Sălaj, Cluj, Satu Mare, Bihor, Maramureş, Braşov, Prahova, acestea fiind plătite cu diferite file CEC sau Bilete la Ordin fără a avea acoperirea necesară, după care aceştia le-au vândut la jumătate de preţ unor alţi membrii ai acestui grup ce deţineau diferite depozite aceştia la rândul lor vânzându-le pe piaţa neagră la un preţ de aprox. 50% din valoarea reală a acestor bunuri.
Cuprom, cel mai mare prejudiciu
Cel mai mare prejudiciu a fost produs de grupare societăţii Cuprom, aflată şi aşa în mari probleme financiare. Prin una dintre firmele - fantomă, membrii grupului au cumpărat de la societate un TIR de cupru, valoarea mărfii, neplătite nici până azi, fiind de 100.000 de euro. Un depozit de aparatură din Braşov, aparţinând SC Cotmag SA, a fost păgubit cu 360.000 de lei, iar una din Cluj, Brio Electric, cu 150.000 de lei. În total, prejudiciul adus, prin înşelăciune, se ridică, potrivit procurorilor, la aproximativ 600.000 de euro.
În data de 20 ianuarie 2014, sub coordonarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Sălaj, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Sălaj şi Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj au efectuat un număr de 20 de percheziţii pe raza jud. Sălaj, Covasna, Maramureş, Satu Mare, la mai mulţi membrii ai grupului de crimă organizată în vederea documentării activităţii infracţionale desfăşurate de către aceştia.
Cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare au fost ridicate de la locuinţele învinuiţilor facturi fiscale, documente contabile, mijloace de stocare a datelor informatice, diferite sume de bani în euro şi în lei (40.000 euro), ştampile ale unor societăţi comerciale folosite de învinuiţi pentru activitatea de inducere în eroare, înscrisuri, instrumente de plată. După efectuarea percheziţiilor un număr de 30 persoane au fost conduse la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Sălaj în vederea audierii acestora. După audierea acestora faţă de doi învinuiţi s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara, iar un număr de 9 învinuiţi au fost reţinuţi pe o durată de 24 de ore, ulterior fiind prezentaţi Tribunalului Sălaj cu propunere de arestare preventivă, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional şi înşelăciune în convenţii, pedeapsa prevăzută de lege pentru săvârşirea acestor infracţiuni fiind închisoare de la 10 la 20 de ani.
În data de 21.01.2014 Tribunalul Sălaj a dispus arestarea preventivă a unui număr de trei inculpaţi, iar faţă de patru inculpaţi s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara, iar pentru cei doi inculpaţi, care se sustrag urmăririi penale, pentru care s-a solicitat arestarea în lipsă, s-a fixat termen de judecată în data de 27.01.2014.
Până în prezent fiind identificate un număr de aproximativ cincizeci de părţi vătămate, de pe raza judeţelor Sălaj, Cluj, Satu Mare, Bihor, Maramureş, Braşov, Prahova. Cercetările penale continuă în vederea identificării tuturor persoanelor vătămate prin săvârşirea acestui gen de infracţiuni şi pentru probarea activităţii infracţionale desfăşurate de un număr de aproximativ 30 de învinuiţi.
Documentarea activităţii infracţionale s-a realizat cu ajutorul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Sălaj. Acţiunea de săptămâna aceasta s-a realizat cu sprijinul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Sălaj, Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Sălaj, Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca, Brigăzii Mobile de Jandarmi Cluj-Napoca, Inspectoratului Judeţean al Jandarmeriei Sălaj şi Direcţiei Generale Anticorupţie.
Citeşte şi Reţea specializată în înşelarea şi falimentarea firmelor. Acţiona prin 20 de firme - fantomă
Se încarcă comentariile...
