Destinul tragic al unui deputat PSD urmărit de Securitate. „Turbez de furie când văd că toţi neisprăviţii cari sunt azi la conducere fac pe grozavii“
0
Deşi cunoştea riscurile la care se expune exprimându-şi public nemulţumirile privind regimul totalitar comunist, sălăjeanul a fost vocal până în ultimii ani ai vieţii sale.
Născut în 1893, în localitatea Cehei, judeţul Sălaj, Petre Borzescu a început să lucreze ca tipograf de la vârsta de 15 ani, până în 1914, când a fost încorporat în armata austro-ungară activând la tipografii din Şimleu Silvaniei, Cluj, Făgăraş şi Sibiu. Şi-a început cariera de gazetar în 1918, când s-a angajat corespondent al ziarului "Adevărul", pentru ca doi ani mai târziu să devină revizor la "Tribuna", în Cluj.
A participat în calitate de deputat al Partidului Social-Democrat, secţiunea Şimleu, la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, iar după Marea Unire, a plecat la Bucureşti, unde a lucrat la publicaţiile "Adevărul" şi "Dimineaţa". Între 1940 şi 1948 a trăit în Turda, unde a practicat diferite meserii, printre care şi administrator de brutărie.
În lucrarea "Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat", apărută la tipografia "Alba Iulia", în 1944, Petre Borzescu este trecut la categoria ziariştilor activi profesionişti, alături de alte peste 100 de nume ale vremii.
În vizorul Securităţii
După instaurarea regimului totalitar comunist, s-a retras la casa părintească din Cehei, fără a avea nici un venit, nefiindu-i aprobată cererea de pensionare.
Ajuns în mizerie, susţine istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cel care a studiat documentele păstrate la Arhivele Naţionale şi la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii despre viaţa sălăjeanului, Borzescu îşi manifesta ori de câte ori avea ocazia nemulţumirea faţă de regimul totalitar şi faţă de ocupantul sovietic. Din cauza atitudinii sale, a intrat în atenţia organelor de securitate.
Potrivit unei note descoperite de istoric în arhiva CNSAS, în 25 septembrie 1951, biroul de Securitate Şimleu raporta Securităţii Regiunii Bihor:
"Menţionăm că susnumitul continuă şi pe mai departe să aducă calomnii contra regimului nostru de democraţie populară şi a Uniunii Sovietice, ca de exemplu numitul a spus că tovarăşul conducător al oamenilor Muncii din lumea întreagă este mai mare criminal ca Hitler şi în scurt timp va ajunge soarta lui Hitler. Faţă de acestea noi am luat măsuri să recrutăm un informator în jurul lui, fiindcă momentan nu putem obţinea declaraţii decât dela informatorul care ne-a dat nota informativă, căruia susnumitul i s-a adresat personal. Totuşi propunem ca să ni se aprobe reţinerea lui, fiind-că din notă reiese ura lui de moarte contra Uniunii Sovietice şi a conducătorilor ei, precum şi contra regimului de democraţie populară".
La un pas de a ajunge în arest
În 13 martie 1952, biroul din Şimleu raporta că Borzescu era bolnav de tuberculoză, "din care cauză stă acasă ajungând într-un hal aproape să rămână haine pe el". Mai mult, "pe lângă boala ce o are aiureşte, şi nu se poate conta pe cele spuse de el, de către populaţie este cunoscut şi nimeni nu ia în seamă aiurelile lui, deci nu reprezintă nici un pericol".
În acest context, explică Marin Pop, Petre Borzescu a scăpat de o iminentă arestare, însă i-a fost deschis dosar de urmărire informativă, fiind încadrat cu informatori şi urmărit permanent. A fost luat în evidenţă operativă în 18 august 1962, fiind acuzat că a fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc şi "ziarist la Iuliu Maniu". În baza unor materiale informative furnizate ulterior de către agenţii vremii, în martie 1964 a fost trecut la compartimentul "pasiv", după ce s-a stabilit că "nu desfăşoară activitate duşmănoasă". Din materialele furnizate după această dată rezulta, în accepţiunea Securităţii, că Borzescu avea "o serie de manifestări duşmănoase" la adresa regimului comunist, a conducătorilor ţării şi că lansa "o serie de zvonuri, comentând nefavorabil evenimentele politice interne şi internaţionale", conform unui alt documente din arhiva CNSAS.
"Am fost îngenunchiaţi şi umiliţi"
Ca urmare, în septembrie 1966, i s-a deschis dosar de verificare şi a fost trecut la compartimentul "activ", mai spune cercetătorul ştiinţific. Un alt document din arhiva CNSAS redă discuţia pe care în anul cu pricina Borzescu, ajuns la venerabila vârstă de 72 de ani, a avut-o cu informatorul cu nume de cod "Răducanu Petru", când septuagenarul se plângea de traiul greu pe care îl duce, dar şi de regim:
"Îmi pare rău că am ajuns într-un hal fără de hal şi lotul ajutător mi l-a dat cel mai rău, şi într-un colţ, aşa că după respectul care mi-l dau nu le pot zice numai nişte porci de câine că-şi bat joc de om cum vreau, de i-ar şti cei mai mari că ce fac le-ar fi dracu nănaş, dar nu-i bai că odată le-a veni vremea şi rându` când le-ar da şi lor alţii şi le-a părea rău".
În acelaşi context, mărturiseşte că nu a fost membru al partidului lui Iuliu Maniu, dar că a fost "în legătură" cu mare om politic şi că a fost ales preşedintele PSD Cluj: "Mă ducea în ţară unde era răscoale sau se întâmpla accidente, căci eu ţineam cu muncitorii şi le vorbeam în aşa fel de toţi plângea şi nu-mi pare rău căci am ţinut cu sfânta dreptate".
Poziţia lui Borzescu faţă de situaţia politică a ţării reiese dintr-o altă notă informativă transmisă Securităţii, tot din 1966, de un alt delator. "Marea nemulţumire a românilor că am fost îngenunchiaţi şi umiliţi şi ruşinea ce-a căzut asupra neamului românesc nu se spală niciodată", afirma vârstnicul, opinând că ruşii ne-au îngenuncheat şi umilit cu luarea Basarabiei şi Bucovinei, "care niciodată n-a fost a lor". Întrucât oamenii Securităţii apreciau că Petre Borzescu desfăşura "o intensă agitaţie cu caracter duşmănos în rândul cetăţenilor cu care vine în contact, compune diferite versuri cu caracter duşmănos şi elogiază meritele lui Iuliu Maniu şi a PNŢ.-ului", a fost catalogat drept "un element duşmănos regimului".
Reviste şi broşuri - "materiale incriminatorii"
"Turbez de furie când văd că toţi neisprăviţii cari sunt azi la conducere fac pe grozavii, şi te iau aşa de sus, parcă ar avea mai multă şcoală ca noi. Ce le-aş veni de hac acestora, dacă aşi avea posibilitatea, dar nu poţi că ei îi cred oamenii lor şi nu pe noi căci în faţa lor suntem deocheaţi, suntem reacţionari, periculoşi, cari încă nu ne putem adapta regimului de azi", se plângea el.
Potrivit istoricului Marin Pop, situaţia fostului ziarist, căruia îi era refuzat dreptul la pensie, ar fi constituit subiect de discuţie în cadrul unei emisiuni la postul de radio "Europa liberă". "Se pare că era ajutat de o serie de prieteni din Şimleu, precum Mihai Gurzău, fost prefect liberal al Sălajului, care beneficia de o pensie bună, dar şi de pensionari din Şimleu", explică cercetătorul ştiinţific.
În 8 martie 1967, organele securităţii au făcut o percheziţie la domiciliul din Cehei, prilej cu care au găsit ca "materiale incriminatorii" câteva reviste şi broşuri "de ediţie veche, unele dintre ele având un conţinut anticomunist", cărora le-au dat foc: numere din revistele "Cultura creştină" şi "Şcoala noastră", broşura "Constituţia" din timpul regelui Carol al II-lea ori broşura de propagandă electorală "Cuvinte pentru ţărani". Următoarele două zile şi le-a petrecut la interogatoriu, fiind pus să dea declaraţie scrisă în faţa anchetatorilor. A recunoscut acuzaţiile care i se aduceau, afirmând, printre altele, că, "în discuţiile pe care le-am purtat cu diferiţi prieteni, cunoscuţi sau consăteni, mi-am manifestat neîncrederea în trăinicia actualului regim din ţara noastră, la fel mi-am manifestat speranţa în schimbarea actualei forme de guvernământ din ţara noastră, toate acestea în ideia izbucnirii unui al III-lea război mondial în care să fie atrasă şi ţara noastră, război care va fi câştigat de puterile imperialiste în frunte cu SUA". Despre pensii, afirma că erau doar "o pomană comunistă".
Cuvinte de laudă la adresa lui Maniu
Punea afirmaţiile sale "duşmănoase" pe seama eşecului în a-şi găsi un loc de muncă adecvat, care să îi asigure un câştig similar celui obţinut ca ziarist în perioada interbelică, dar şi pe vechile lui concepţii politice, "alimentate de unele ştiri audiate la emisiunile posturilor de radio capitaliste Vocea Americii şi Europa Liberă". Se angaja, însă, să nu mai facă astfel de afirmaţii, promisiune pe care nu a respectat-o, Borzescu continuând să îşi exprime public nemulţumirile şi cultul faţă de Maniu.
Conform spuselor lui Marin Pop, într-un document datat iunie 1979, un informator raporta discuţia purtată cu fostul ziarist despre Iuliu Maniu, despre care Borzescu avea numai cuvinte de laudă. "Afirma că a fost un mare român, omul Ardealului, care peste tot pe unde a umblat a luptat pentru ca Ardealul să fie al României. Mai spunea că a fost un mare om politic care a luptat pentru binele românilor, dar ale cărui mari merite în realizarea Marii Uniri nu erau recunoscute de mai marii vremii. După Borzescu, Maniu a fost un om drept, un bun patriot", precizează Pop.
Faţă de alţi delatori afirma că "meritul în constituirea statului unitar român îi revine în întregime lui Iuliu Maniu, că prin el s-a obţinut Ardealul de la unguri şi conducătorii de astăzi nu au nici un merit în făurirea statului român, dar şi că Iuliu Maniu va fi reabilitat în curând", potrivit altor note informative. Pentru toate aceste declaraţii s-a ales, în septembrie 1979, cu un avertisment din parte autorităţilor.
Ajuns în mizerie şi uitare, Petre Borzescu constata cu amărăciune că nici aportul lui la realizarea României Mari, în calitate de semnatar al Unirii Transilvaniei cu România, nu i-au adus nici măcar o minimă recunoştinţă din partea contemporanilor săi. La 87 de ani, el mărturisea unui alt informator, că a luptat din toate puterile pentru constituirea României Mari, "iar cei de azi nu-şi dau seama ce înseamnă a lupta pentru ca România să fie Românie", se plângea de sărăcia şi mizeria din întreaga ţară şi adresa injurii la adresa şefului statului, "care tot vorbeşte despre societatea comunistă, dar la noi se moare de foame".
Fostul deputat a murit în 16 aprilie 1982, la 89 de ani, în căsuţa lui dărăpănată din Cehei.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
