Sârbii din Clisura Dunării sărbătoresc sâmbătă Crăciunul pe stil vechi

Lăutari sârbi într-un restaurant din Kladovo FOTO Alexandra Georgescu

Românii din Valea Timocului, dar şi cei din Voivodina vor sărbători pe 7 ianuarie, Crăciunul. Aceştia respectă calendarul iulian, la fel ca şi ruşii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii şi sârbii din Banat.

Şi cei peste 1.000 de sârbi din localitatea mehedinţeană Sviniţa vor sărbători pe 7 ianuarie Crăciunul. Localnicii, ortodocşi de rit vechi, continuă să respecte tradiţia, astfel că în fiecare gospodărie se practică obiceiuri străbune şi se pregătesc mâncăruri alese. „Pe mese se aşează mai multe farfurii, sub care se ascund obiecte care au anumite semnificaţii. De exemplu, cine va alege farfuria sub care există un ban, în anul viitor va deveni bogat, cel care o va alege pe cea sub care sunt grăunţe de grâu, va avea o recoltă mare”, spune primarul comunei, Sviniţa, Nicolae Curici.

Conform tradiţiei, care se respectă la Sviniţa de peste 100 de ani, în Ajun, pe masă trebuie să fie 12 feluri de mâncare, iar sub faţa de masă să se pună puţin fân, în amintirea ieslei în care s-a născut Iisus şi bani, ca să aducă noroc

Şi la Kladovo, o comună ce conţine 22 de sate, aflată peste Dunăre, în dreptul municipiului Severin , locuite în proporţie de peste 80 la sută de etnici români, aşa zişi vlahi, se sărbătoreşte în acest weekend Crăciunul. Gospodinele au început deja pregătirile pentru ca sîmbătă masa să fie plină de bunătăţi.

În Ajunul Crăciunului, în curtea bisericii din Podvrşka se aprinde “badnjakul”, stejarul a cărui scântei semnifică bogăţia pentru noul an. Este una din importantele tradiţii ale sârbilor în preziua sărbătorii Crăciunului. După slujbă, localnicii se adună apoi lângă foc şi înfruntă gerul de afară cu un păhărel de ţuică şi muzică lăutărească. În toate casele românilor din Podvrşka , tradiţiile se păstrează cu sfinţenie. „Tatăl merge cu fiul cel mare din casă se duc la pădure unde taie o crenguţă de stejar, care de regulă se pune la poartă, la uşa de la intrare în casă, uniio pun chiar la maşină. Este un obiecei vechi pe care îl respectăm cu toţii.

Norocul din Cesnica

Un alt obicei este acela că localnicii se adună de dimineaţă la biserică şi pleacă cu preotul la pădure şi acolo se adună crengi, care se aduc la biserică, iar după slujbă aceste crenguţe se aruncă în focul care se ridică lângă biserică”, spune Ivan, fiul cel mare al familiei Marinovici. În prima zi de Crăciun de pe masă nu lipseşte friptura numită „pecejnica”, iar prăjitura tradiţională pentru aceste sărbători este „cesnica”, care are un bănuţ în ea.  Se spune că cel ce le va găsi, va avea bani, noroc şi bucurii în noul an.

De la Crăciun şi până la Botezul Domnului, sârbii se salută cu urarea „Hristos s-a născut”, răspunsul fiind „Adevărat, s-a născut”.