Cum s-a prăbuşit combinatul de celuloză şi hârtie, cea mai mare fabrică de carton ondulat din Oltenia

Celrom Turnu Severin FOTO Corina Macavei

Una din fabricile etalon ale judeţului Mehedinţi a fost Combinatul de Celuloză şi Hârtie (CCH) din Drobeta Turnu Severin. Înglobată în datorii uriaşe, unitatea şi-a închis porţile în toamna anului 2008, iar 800 de angajaţi au fost trimişi acasă.

Construcţia combinatului a început în anul 1971, iar trei ani mai târziu se tăia panglica inaugurală. Cum la vremea aceea totul se făcea planificat, zeci de tineri au fost trimişi la şcolarizare încă din anii 1967 pentru ca la deschiderea fabricii, angajaţii să fie şcoliţi în ceea ce înseamnă producţia de hârtie. Ani de-a rândul produsele obţinute aici, hârtie carton duplex, hârtie albă, cartoane cretate, cartoane cretate şi colorate, hârtie igienică ajungeau atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă, fiind foarte apreciate pentru calitatea lor. Se lucra la flux automat, în trei ture, pe un singur schimb folosindu-se 30 de vagoane de lemne. În combinat lucrau 3000 de oameni, care deşi nu de puţine ori erau penalizaţi la salariu din cauza faptului că nu îndeplineau planurile comuniste de producţie, erau legaţi sufleteşte de locul de muncă şi puţini din ei au plecat prin transfer la Combinatul de Apă Grea, deschis ulterior.

Grevă fără precedent

În afară de faptul că fostul Combinat de Celuloză şi Hârtie, actualmente CELROM, a fost cea mai mare fabrică de carton ondulat din Oltenia şi o perlă a industriei mehedinţene, după 1989 aici s-a dat o bătălie la baionetă pentru fiecare acţiune. În perioada februarie-mai 1996 aici a avut loc cea mai lungă grevă din istoria sindicală românească. Timp de 87 de zile angajaţii au ţinut piept jandarmilor şi l-au obligat pe acţionarul majoritar de la acea vreme, Vladimir Cohn să plece cu coada între picioare. Tot aici şi-a găsit sfârşitul, sechestrat în ghereta de la poartă, preşedintele FPS Mehedinţi, Alexandru Manea. După finalizarea grevei, 39 la sută din acţiuni au ajuns la PAS CELROM, iar treburile s-au liniştit pentru o vreme, societatea devenind una profitabilă.

AVAS, acuzată că a falimentat CELROM

O anchetă efectuată în anul 2009 de Corpul de Control al prim-ministrului la CELROM Severin a scos la iveală fapte deosebit de grave care au condus la falimentul celui mai important combinat de celuloză din Oltenia. S-au verificat aplicarea legii de către AVAS (acţionarul majoritar de la CELROM – 51%) în cadrul procesului de privatizare din 2006-2009, precum şi restructurările întreprinse. Necazurile au început în 1995, când fostul FPS, în calitate de acţionar majoritar, a scos la vânzare 51 la sută din acţiunile deţinute aici.

CELROM deţinea o bună piaţă de desfacere

Procesul de privatizare ar fi trebuit să decurgă normal, fără incidente, pentru că la data respectivă produsele obţinute la CELROM aveau piaţă de desfacere atât în afară, cât şi în ţară. Numai că, din cauza interpretării eronate a legilor, dar mai ales din pricina nerespectării la timp a unor termene legale privind modul de organizare a licitaţiilor, FPS-ul a intrat în litigiu cu Norecom GmbH- Germania, un investitor interesat să cumpere cele 51 de procente. „La baza situaţiei existente se află deficienţe de management, decizii eronate, puncte de vedere greşite, neconcordanţe şi nereguli în activitatea Direcţiei Privatizare 7 şi Direcţiei Contencios ale AVAS, după cum urmează: Direcţia Contencios a interpretat greşit prevederile art 14 din OUG nr. 88/1997, ceea ce a condus la încetarea procedurii de încheiere a contractului de vânzare a pachetului de acţiuni la SC CELROM SA, neîncasarea sumei de 6.902.408 USD – contravaloarea pachetului de acţiuni şi nerealizarea la SC CELROM SA a investiţiilor în sumă de 7.300.000 USD (...)”, se arata în raportul de control. Deşi se afla în litigiu cu Norecom, fostul FPS (actualmente AVAS)  a ales să cesioneze acţiunile către SIF Banat-Crişana. Astfel, procesul de privatizare a fost blocat, iar până la faliment a mai fost un pas.

Datorii colosale

Având datorii de peste 14 milioane de euro la furnizori şi fără sprijinul unui investitor, combinatul nu a mai găsit resursele necesare să se redreseze şi, în toamna lui 2008, şi-a închis porţile. După ce au fost în şomaj tehnic, cei 800 de angajaţi au intrat în şomaj în septembrie, fără ca administratorul să le achite salariile restante din februarie. În mai 2009, salariaţii au pichetat două săptămâni Prefectura Mehedinţi, în speranţa că se va găsi o soluţie de redresare. În iunie 2009, Celrom Drobeta-Turnu-Severin a intrat în insolvenţă la cererea BRD, unul dintre creditorii companiei.  Compania avea datorii estimate atunci la 16 milioane de euro. Celrom avea 800 de creditori, printre care BRD, BCR, CEZ şi ANAF. BRD şi BCR şi-au cesionat creanţele către alte companii. La o lună de la intrarea în insolvenţă, 560 dintre cei 640 de salariaţi ai combinatului au fost trimişi în şomaj. Compania avea în 2009 o cifră de afaceri de 3,5 milioane de lei (830.000 de euro) şi pierderi de 7,7 milioane de lei (1,8 mil. euro), la un număr de 430 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În 2005, compania avea o cifră de afaceri de 65,6 milioane de lei, pierderi de 5,6 milioane de lei şi un număr de angajaţi de 875, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Potrivit lichidatorului judiciar, activul funcţional al SC CELROM SA era compus din: secţie semi-celuloză prelucrarea maculatură hârtie, ambalaj; secţie carton ondulat, confecţii carton ondulat; secţia preparare lemn; secţia grup chimic; secţia tratare apă; teren în suprafaţă de 42 de hectare. Accesul la proprietate este posibil pe cale rutieră, din E70 – B-dul Nicolae Iorga, cale ferată - magistrala Bucureşti - Timişoara, şi cale fluvială - fluviul Dunărea. Fabrica a fost deţinută cu un pachet de 51% de către AVAS, 38% de salariaţi, 10% de SIF Banat Crişana, iar restul alţi acţionari.

Speranţe pentru viitor

Fabrica de carton ondulat Celrom din Drobeta Turnu Severin a fost cumpărată în martie 2012 de omul de afaceri local Constantin Izvoranu pentru suma de 10,2 milioane de euro. Patronul firmei UNICONS S.A., Costi Isvoranu, a declarat, imediat după câştigarea licitaţiei, că va păstra obiectul de activitate al fabricii, dar nu poate estima când va reporni combinatul. S-a speculat faptul că Isvoranu ar fi cumpărat combinatul numai pentru valoarea terenurilor de pe malul Dunării şi că nicidecum nu ar avea de gând să repornească vreo secţie de aici.

Totuşi, în vara anului 2014, omul de afaceri a permis jurnaliştilor accesul în incinta CELROM, ocazie cu care a fost prezentat stadiul lucrărilor de modernizare în secţiile combinatului şi s-a observat că intenţiile omului de afaceri au fost de redeschidere a combinatului. Pe utilajele moderne necesare repornirii fabricii s-a investit până acum peste 20 de milioane de euro, iar zilele acestea se fac probe ca în cel mai scurt timp să se dea drumul la producţie.

Citeşte şi:

FOTO VIDEO Fostul combinat de celuloză şi hârtie de la Turnu Severin îşi va redeschide porţile până la sfârşitul anului

VIDEO Celromul, cel mai mare combinat producător de carton ondulat din vestul Olteniei, a fost vândut lui Constantin Isvoranu cu 10 milioane de euro