Bătaie de joc pe bani europeni la Turnu Severin. Cum să transformi un palat cultural într-o clădire chicioasă
0
După şase ani de reabilitare cu fonduri europene, Palatul Cultural Teodor Costescu, clădire emblematică a municipiului Drobeta Turnu Severin, a fost transformat într-o clădire chicioasă, de prost gust.
În anul 2009, Primăria Drobeta Turnu Severin reuşea performanţa să câştige un proiect extrem de important pentru municipiu, menit să ducă la dezvoltarea turismului în zonă. Este vorba de reabilitarea Palatului Cultural „Teodor Costescu” şi a Cetăţii Medievale a Severinului.
Ambele aşa zise reabilitări ale celor două edificii emblematice ale judeţului Mehedinţi, una pentru istoria naţională, alta pentru chintesenţa istoriei culturale a oraşului, susţinute cu importante fonduri europene, au fost realizate într-o bătaie de joc, prin nepricepere, amatorism, grabă de ieşit în evidenţă, şi nu în ultimă instanţă prin a transforma ceea ce trebuia să fie un lucru bun în unul prost.
Valoarea proiectului aproape 13 milioane de euro
Conform proiectului în valoare de 59.684.141,80 lei (aproximativ 13 milioane de euro), lucrările trebuiau finalizate la sfârşitul anului 2012, dar pentru că aici a fost descoperit un important tezaur, resturi de arme şi armuri, oseminte şi resturi de ceramică, precum şi alte două ziduri de incintă despre care nu se ştia absolut nimic până acum, termenele au fost prelungite, cu acordul UE.
Deşi lucrările trebuiau inaugurate în acelaşi timp, fiind vorba de un proiect integrat, Primăria Drobeta Turnu Severin anunţa cu surle şi trâmbiţe deschiderea Cetăţii Medievale în data de 26 septembrie a.c.. Evenimentul are loc, nu însă fără incidente, primarul Constantin Gherghe şi prefectul de Mehedinţi fiind huiduiţi de angajaţii de la RAAN, care în acele zile organizaseră o serie de proteste în municipiu. A treia zi de la inaugurare, Primăria pune lacătul pe cetate şi interzice accesul publicului, pe motiv că vezi Doamne că nu există personal calificat care să primească turiştii. O explicaţie evident puerilă, în realitate lucrările nu fuseseră încheiate.
S-a amânat deschiderea palatului
În imediata vecinătate a Cetăţii Medievale, în Palatul Cultural “Teodor Costescu” se lucra de zor, mai ales că termenul de finalizare a lucrărilor aprobat de UE este 31 decembrie 2015. Din afară, lucrurile păreau a fi în regulă. Mai mult, Primăria oraşului anunţă din nou ample manifestări culturale cu ocazia deschiderii palatului pentru data de 13 decembrie. Neinspirată alegerea datei, care s-a dovedit ulterior a fi cu ghinion (nefastă în istoria noastră în mai multe rânduri). Pompierii au refuzat să elibereze autorizaţia de securitate la incendiu din cauza mai multor nereguli descoperite cu ocazia activităţii de recepţie a obiectivului, astfel că Primăria a fost nevoită să amâne deschiderea palatului şi, evident, cu toate consecinţele de rigoare, adică anularea spectacolelor programate şi deranjul produs unor invitaţi la Gala premiilor de excelenţă.
Obiecte chinezeşti
Cât priveşte aşa zisa reabilitare, biata clădire, ridicată cu atâtea sacrificii, a fost transformată într-o chestie de prost gust şi ieftină şi care nu peste mult timp va trebui cel mai probabil “reabilitată” din nou, aşa cum s-a întâmplat şi cu Castelul Artelor, a cărui reabilitare a costat un million de euro, şi, imediat după ce a fost dat în folosinţă, s-a constatat că plouă în el şi nu se pot ţine acţiuni la etajul superior, iar acum este închis de către ISU pentru că nu îndeplineşte normele legale.
Ceea ce şochează este modul cum a fost refăcut pe interior acest impunător palat. Obiectele achiziţionate sunt chinezării, produse ieftine şi de prost gust. Oamenii de cultură, scriitorii din Drobeta Turnu Severin sunt de-a dreptul oripilaţi, fiindcă nici măcar comuniştii nu au adus un asemenea prejudiciu acestei clădiri. Ctitorul palatului, Teodor Costescu, cel care şi-a pus în joc toată averea sa ca să-l ridice, s-ar răsuci în mormânt văzând kitsch-ul din Palat, ridicat cu sânge de toată protipendada vremii sale, palat remodelat ca şi copie perfecţionată după Scala din Milano, de către marele arhitect Grigore Cerchez, şi care trebuia să adape cu lumină toate provinciile româneşti de dincolo de graniţele ţării de atunci.
“Candelabrele sunt chiar penibile”
“În sala de recepţie, candelabrele sunt chiar penibile, ai senzaţia aceea de ceva grosolan. Aici trebuiau să fie lucruri frumoase, care să fie în ton cu arhitectura. Dar unde sunt candelabrele de cristal care ţineau organic de această clădire”, spune Ileana Roman, fostul director al Bibliotecii Judeţene „I. Gh. Bibicescu” şi membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Şi nu lipsesc doar candelabrale de cristal din sala de recepţie, ci şi oglinda vieneză din Sala Oglinzilor, caloriferele nou instalate, recuzita, sutele de costume, instrumente, mobilierul, şi câte alte lucruri adunate în o sută de ani de nişte oameni împătimaţi de teatru.
Sala de spectacol, o hală muncitorească
De-a dreptul tristă şi rece este sala de spectacol, care are acum aspectul unei vechi săli muncitoreşti, în care erau convocaţi odinioară oamenii muncii de secretarii de partid pentru noile directive.
„Sala mare nu mai are nici măcar aspectul acela modest, de pe vremea lui Ceauşescu. Acum este un hangar, unde a pierit orice estetică, are aspectul unei hale unde se băgau pe timpuri muncitorii. Au fost lucruri rele şi pe timpul comunismului, dar ţineau mai mult de conducere, de oameni, care au încurajat prea tare amatorismul. Nu mai este cuşca sufleorului, nu mai sunt lojele. Nu avem nicio putere pentru că ignoranţa conduce. Dacă oamenii ăştia ar avea cât de cât cultură, că de aici pleacă toate relele ...”, mai spune scriitoarea Ileana Roman.
Ce spune Primăria Turnu Severin
Conducerea Primăriei Turnu Severin se spală pe mâini şi spune că „singurele noastre pretenţii sunt să se respecte cerinţele de performanţă impuse de caietul de sarcini”.
„Noi am contractat o lucrare la cheie şi singurele noastre pretenţii sunt să se respecte cerinţele de performanţă impuse de caietul de sarcini. Sunt o grămadă de produse făcute în China, dar ne interesează cerinţele de performanţă stabilite în caietul de sarcini. Din punctul nostru de vedere, a fost o licitaţie publică deschisă şi s-au impus criterii de performanţă şi fişe de performanţă pentru produsele puse în operă”, ne-a declarat Nicolae Paponiu, city-managerul Primăriei Drobeta Turnu Severin.
Cum se fentează legea
De altfel, lucrurile sunt foarte clare atunci când vine vorba de produse „made in China”,achiziţionate în cadrul acestor proiecte cu fonduri europene. Există o recomandare clară, foarte dură din partea UE, care spune că toate achiziţiile să fie intracomunitare, prevedere care se regăseşte în condiţiile generale ale tuturor programelor operaţionale. În realitate lucrurile stau cu totul altfel şi majoritatea achizitorilor din România eludează această prevedere apelând la serviciile unui intermediar care poate fi o firmă din România, Olanda sau orice alt stat UE. Această firmă se aprovizionează direct de la furnizorul din China cu produsele solicitate, după care le revinde la suprapreţ celui interesat, moment în care tranzacţia ia forma unei achiziţii intracomunitare. Cu alte cuvinte, este foarte greu de dovedit aspectul penal al acestor manevre, în spatele cărora se derulează sume importante de bani.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
