Cel mai mare proiect de investiţie în Deltă: „Orice şmecher din Bucureşti care are pensiune în deltă va atrage fonduri şi apoi se va descotorosi de nea Vanea“
0
1,3 miliarde de euro fonduri europene stau la dispoziţia autorităţilor şi a localnicilor din Delta Dunării şi din câteva zone din Constanţa petru proiecte de dezvoltare. Din păcate, oamenii din deltă au ridicat mai multe probleme care stau în faţa accesării fondurilor.
Delta Dunării este o zonă slab dezvoltată, însă cu potenţial. Tocmai de aceea, statul român a decis că aici se va derula cea mai mare investiţie la nivel naţional. Uniunea Europeană va aloca până în anul 2020, cu posibilitate de prelungire cu încă trei ani, suma de 1,3 miliarde de euro pentru infrastructură, turism şi locuri de muncă.
Aproximativ 70% din sumă va fi acordată unităţilor publice, care vor cheltui banii de la infrastructură la biodiversitate, restul banilor urmând să fie atraşi de localnici, aşa cum a spus Gentilia Zenovei, care face parte din comitetul director al ITI Delta Dunării (Investiţii Teritoriale Integrate).
În prezent, se aprobă strategia asumată de Guvernul Românie, urmând ca în vara acestui an să se finalizeze şi caietele de sarcini.
Proscrişii deltei
„Delta Dunării este un bun naţional, iar restricţiile specifice ale acestui loc îi determină pe oamenii Deltei să se considere proscrişi. Noi, cei din administraţia publică, trebuie să avem grijă atât de protecţia mediului, cât şi de oamenii de aici, astfel că trebuie să aplicăm măsuri integrate, care să inclusă atât biodiversitatea, cât şi interesul localnicilor“, a transmis premierul Dacian Cioloş.
„Oamenii Deltei trebuie să aibă acces la resurse. Vorbim despre sume mari, este nevoie de co-finanţare, astfel că vă incit să găsiţi soluţii astfel încât ghidurile să permită accesul la fondurile europene şi familiilor din Deltă, pentru punerea în valoare a patrimoniului arhitectural, culinar, combinarea turismului cu specificul local“, a completat premierul, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Tulcea.
Podul peste Dunăre, un proiect care a îmbătrânit
De departe, cel mai aşteptat proiect este construirea podului de peste Dunăre, care să lege nordul ţării de Delta Dunării. Este o investiţie de care se discută de foarte mulţi ani, totul rămânând la acest stadiu. Grigore Baboianu, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a precizat faptul că în acest fel se leagă nordul ţării de Dobrogea. În preent, trecerile de la Brăila se fac cu bac-ul. „Sunt zile când coada depăşeşte un kilometru. Pe de altă parte, Aeroporul Delta Dunării din Tulcea nu funcţionaează la capacitate. Odată cu construirea acestui pod, turiştii vor ajunge mai uşor în deltă“, adaugă guvernatorul.
Grigore Baboianu spune că la nivelul rezervaţiei Delta Dunării, dar şi al celor două judeţe Tulcea şi Constanţa sume mari de bani pot fi investite pentru lucrări de infrastructură, pentru gesionarea deşeurilor, conservarea speciilor, reconstrucţie ecologică, delimitarea zonelor de acces de le protejate în cadrul reervaţiei.
De ce nu se pot forma asociaţii din locanici
Dacă autorităţile au acces la informaţii şi ştiu cum să-şi întocmească un dosar pentru atragerea de fonduri, oamenii deltei au un handicap din acest punct de vedere. Eduard Acsente, un localnic din Sfântu Gheorghe, spune că oamenii, pescari în marea lor majoritate, trebuie să fie învăţaţi să facă turism. „Ei ştiu doar să pescuiască. Trebuie învăţaţi cum să se poată dezvolta şi nu să vină şmecheri de la Bucureşti, care să-i cuprindă într-o asociaţie, şi ulterior patrimoniul să treacă la ei, iar localnicii să nu rămână cu nimic. Toţi cei care au o pensiune în deltă vor atrage fonduri europene printr-o asociaţie din care să facă parte şi localnici, apoi îi vor scuipa ca pe măsele stricate. Că nea Vanea nu ştie contabilitate şi aşa va fi păcălit în acte“.
O altă problemă ridicată de el este faptul că va fi greu să se înfiinţeze asociaţii, de vreme ce imediat după 1989, tor ce s-a făcut a fost ca orice formă de dezvoltare colectivă să dispară. „Mai sunt multe probleme. Spre exemplu, ca să faci parte dintr-o asociaţie, trebuie să nu ai datorii la stat. Ori, 80% dintre pescari au datorii vechi. Cândva, prin 1993, au fost angajaţi de diferite firme, care au dispărut şi care nu au mai achitat la stat impozitele şi taxele, deşi reprezentanţii lor au luat bani de la pescari. Şi aşa acum oamenii sunt datori. Sunt sume de bani pe care ei nu şi le pot permite“, explică el.
Lupta cu caii putere
Reprezentanţii ITI Delta Dunării spun că oamenii locului pot accesa fonduri europene pentru turism şi dacă sunt persoană fizică autorizată, însă trebuie să vină cu propria lor contribuţie la proiect, cu sume care reprezintă între 30 – 50% din valoarea totală. De unde vor găsi oamenii simpli fondurile necesare? În prezent, se caută soluţii pentru ca statul să garanteze împrumuturie lor, aşa cum se întâmplă cu proiectul „Prima Casă“, dar totul este la stadiul de negocieri.
Eduard Acsente spune că localnicii ar putea să-şi renoveze casele din fonduri europene, unde să-şi primească turiştii în condiţii civilizate sau să-şi cumpere o barcă. „Mulţi locuitori îşi doresc să de dezvolte şi altfel decât din pescuit, mai ales că peştele este din ce în ce mai puţin în deltă. Am înţeles că nu se vor mai putea accesa fonduri pentru achiziţionarea de ambarcaţiuni rapide. Deci eu iau o barcă cu rame. Când voi pleca în excursii cu turiştii, ei nu vor mai vedea nimic din minunăţiile deltei, pentru că alţii, cu bărci cu motoare, vor face acelaşi traseu, pe care eu îl fac în două ore, în 10 minute, şi vor alunga toate păsările. Tot ce-aş mai putea face este să plec cu trei ore în excursie, înaintea celui care deţine o barcă rapidă“, spune Eduard Acsente.
Ce meşter din deltă va elibera factură?
Un localnic ar putea cu bani europeni să-şi modernizeze gospodăria în stil tradiţional, unde să-i cazeze pe turişti, să cumpere o barcă, cu care să-i plimbe pe oameni şi să le arate cum se pregăteşte o ciorbă tradiţională sau alte delicatese. Numai că şi aici va interveni o problemă: ce meşter din deltă va putea să elibereze o factură celui care comandă o lucrare. Cum va duce pescarul un obiect de mobilier la recondiţionat în Bucureşti? Pe ce bani? Localnicii din deltă care mai ştiu să ridice un acoperiş de stuf, să ma facă un pat tradiţional sunt bătrâni şi, de regulă, nu eliberează chitanţe şi nici facturi pe munca făcută.
Neavând facturi, beneficiarul contractului dn fonduri europene nu va putea dovedi pe ce a cheltuit suma.
Apoi, localnicii trebuie învăţaţi iniţial cum să facă turism. „Un pescar care primeşte turişti în barcă şi aia mai dau 10 lei să-i ducă într-o zonă protejată, pescarul îi duce. Şi aşa se distrug cuiburile de păsări protejate“, dă el un exemplu. „Un turism sustenabil nu înseamnă că astăzi investesc un ban şi mâine scot doi, ci că astăzi investesc un leu şi peste mulţi ani scot 100. Dar la noi nu e aşa. La noi se vrea îmbogăţirea peste noapte“, concluzionează el. Pe de altă parte, spune că nu este nevoie ca în deltă să vină 1.000 de turişti, pentru că mulţi nu ştiu să se comporte. El crede că dacă vin doar 10 mediul va avea mai puţin de suferit.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
