VIDEO Centre de risipă a banilor publici sub masca promovării turistice: Primar: „Îs făcute că-s făcute”

România a cheltuit milioane de euro, poate chiar zeci de milioane, bani europeni, pentru construirea unor centre de informare turistică în care nu calcă picior de turist. Mai mult decât atât, unele centre stau închise chiar dacă au angajaţi şi figurează deschise.

Pe malul stâng al râului Timiş, Primăria Lugoj a construit în urmă cu câţiva ani un centru de informare turistică pe structură de lemn. Valoarea investiţiei se ridică la 150.000 de euro. În prezent, centrul, care consiliază 15 – 20 de turişti pe săptămână, are doi angajaţi. Unul dintre ei este în concediu, iar celălalt lipsea luni la prânz de la centru. „Sunt la primărie”, scria pe un afiş pus în geam lângă afişul care arăta „Deschis”. Am mers să îl căutăm pe angajatul centrului turistic la primărie, dar nu era nici acolo. Pus în temă de un coleg din primărie, tânărul angajat la infocentru s-a întors la serviciu. „Am fost să îmi iau de mâncare”, a fost explicaţia tânărului la întoarcerea în centrul de informare turistică.

Absolvent al Facultăţii de Geografie, angajatul centrului a declarat că Lugojul a bifat dintr-un foc 50 de turişti germani săptămâna trecută când o delegaţie de nemţi din oraşele înfrăţite a venit la Rugă (zilele oraşului). „Avem muzeul, bisericile, clădirile vechi. Chestii pe cultură”, a declarat tânărul, potrivit căruia numărul celor care calclă pragul centrului turistic în care s-au investit 150.000 de euro şi are doi angajaţi vin săptămânal 15-20 de turişti.

„Mulţi străini sunt interesaţi de rute spre alte oraşe. Am avut chiar acum vreo două săptămâni am avut o doamnă din Israel. A venit cu trotineta şi rucsacul în spate. Voia o rută să ajungă prin pădure la Dunăre”, a declarat angajatul centrului turistic din Lugoj. Chiar dacă numărul turiştilor care ajung la Lugoj poate fi numărat pe degete, angajaţii infocentrului turistic nu se plictisesc. „Facem şi schimburi de experienţă între centre. Mai mergem la Caransebeş, Caransebeşul vine aici. Mergem la Jdioara, Jdioara vine aici”, a explicat tânărul.

„Cât de cât e o clădire acolo”

La doar câţiva km de Lugoj se află comuna Victor Vlad Delamarina, localitatea natală a poetului al cărui nume îl poartă astăzi comuna. În centrul turistic de la Victor Vlad Delamarina o tânără îi aşteaptă pe turişti cu informaţii despre viaţa cunoscutului poet. În ceea ce priveşte turiştii, aceştia sunt aproape inexistenţi. Copiii de la şcoala din localitate şi de la şcolile din Lugoj sunt aduşi din când în când să afle cine a fost Victor Vlad Delamarina. „Avem copii care vin în vizită. Îi ducem la brutăria de lângă noi. Avem un gater unde pot vedea cum se prelucrează lemnul şi mai avem conacul de la Herendeşti, dar din păcate e în paragină”, a declarat tânăra angajată la centrul infoturistic de la Victor Vlad Delamarina.

Cu centrul moştenit de la fostul primar, actualul edil, Ioan Cardaş, spune că drumurile erau mai necesare, dar e bună şi o clădire în plus în comună. „Aşa au fost atunci proiectele. Dacă nu îl făcea, nu căpătam nici bani pe infrastructură şi nu rămânea nici el. Aşa, cât de cât e o clădire acolo. Mai bine era să se facă centrele unde chiar e nevoie şi la noi să fi fost pe infrastructură”, a declarat primarul Ioan Cardaş.

Centru turistic cu lacătul pus

Una dintre cele mai scandaloase situaţii este la Coşteiu, acolo unde centrul de informare turistică, construit cu suma de 170.000 de euro, este cu lacătul pe uşă, deşi are doi angajaţi, unul aflat în concediu maternal. Iarba crescută în jurul uşii arată că pe aici nu a mai călcat de multă vreme picior de om, iar prin geam se poate vedea că centrul este părăsit, clădirea fiind doar mobilată cu rafturi pe care stă doar praful. Cine doreşte să obţină informaţii turistice trebuie să îl caute pe referentul turistic la primăria aflată în apropiere.

Primarul din Coşteiu, Petru Carebia, susţine că centrul este deschis. „Nu e închis, cum să fie închis? Sunt oamenii acolo. Avem doi angajaţi. Iarba creşte, dar e cosit pe lângă el. E gol, că ce să fie în el? Sunt oamenii care lucrează, mai vin şi la primărie, mai stau acolo”, a explicat primarul Carebia. În privinţa utilităţii centrului, primarul recunoaşte că investiţia este ineficientă. „Eu am zis de la început că centrele astea îs făcute, că-s făcute, dar nu ştiu cât sunt de eficiente. La momentul ăla când s-au făcut nu am fost convins că putem promova atât de mult turismul că nu prea avem obiective, dar nu pot să ştiu eu cum evoluează lumea şi ţara”, a spus primarul Carebia.