Trenuleţul nostalgiei timişorenilor din Parcul Pionierilor. Dieselul provoca teamă când intra în tunelul groazei

De neuitat. Trenuleţul fabricat la UMT FOTO forum/ratt.ro

Parcul Pionierilor a fost deschis în 1986. Unul din atracţiile parcului era trenuleţul cu motor Diesel, care trecea prin „tunelul groazei”.

La mijlocul anilor ’80, municipalitatea a amenajat un parc pentru „şoimii patriei” şi „pionierii” timişoreni. Pentru acele vremuri din România, „Parcul Pionierilor” era relativ bine dotat, deşi mare parte din jocuri erau rudimentare. La realizarea lor şi-au adus însă contibuţia multe din intreprinderile din oraş, fiecare cu ce a putut.

Erau leagăne, balansoare, tobogane, mese, bănci, bare, trambuline, labirinturi, gropi cu nisip, caruseluri şi multe altele.

Nostalgicii îşi pot aminti cu plăcere de cofetăria de la intrarea în parc dinspre Palatul Pionierilor. Aici puteau savura un Brifcor cu gust de portocale, o savarină sau o prăjitură Amandina sau un tort Diplomat. Cine poate uita de vata de zahăr care se făcea la faţa locului, de femeile care vindeau „cocoşei” pe băţ din zahăr ars, făcuţi acasă, hand-made...?!

Trenul care intra în „tunelul groazei”

Renimita uzină UMT a realizat însă una din cele mai interesante obiective din parc. Este vorba de un trenuleţ. Pentru început s-au montat liniile pe un traseu bine stabilit, care cuprindea tot parcul. Trenuleţul funcţiona cu un motor Diesel. La pornire şi în timpul mersulului suna cu un tractor.

Traseul trenuleţului a cuprins şi un tunel cu surprize. S-a numit „tunelul groazei” şi reprezenta punctul culminant al itinerariului. Toţi copiii aşteptau cu sufletul la gură intrarea în tunelul întunecat, unde erau întâmpinaţi de dragoni şi monştri din ceară.

După Revoluţie, parcul a fost cuprins încet dar sigur de rugină. Siguranţa copiilor era în pericol din cauza. Inevitabilul s-a întâmplat în 2004, când în urma unui accident datorat instalaţiilor vechi şi depăşite, un copil şi-a pierdut viaţa. Trenuleţul a dispărut, probabil cineva a făcut un ban ducându-l la fier vechi.


Tunelul groazei în timpul paraginei care s-a aşternut în parc

Parcul a fost închis, s-au eliminate toate jucăriile, iar apoi s-a redeschis ca parc pentru promenadă. 

Rebrenduire de 2 milioane de euro

A urmat rebranduirea dintr-un proiect european în valoare de 2 milioane de euro, care a dat un aer occidental.

Parcului botezat „Ion Creangă” s-a redeschis în anul 2012. Au fost înlocuite toate instalaţiile şi jocurile vechi din parc. Cele mecanizate au costat 500.000 de euro, iar cele statice 150.000 de euro. Toate au fost achiziţionate din occident, planul parcului fiind făcut de o firmă din Germania. 

Din singura clădire care a fost păstrată din vechiul parc s-a născut un castel; unde se pot ţine diferite evenimente. Nici vechiul tunel al grozei nu a fost dărâmat, acesta urmând să fie transformat ulterior. S-a construit însă o nouă cofetărie.

Au apărut „Visul zborului”, „Muntele fermecat”, „Ţara piticilor”, „Ţara uriaşilor”, „Ţara indienilor”, „Leagănul cerului”, „Câmpia neastâmpăraţilor”, „Fântâna din poveşti”, s-a reamenajat teatrul în aer liber, au fost reabilitate aleile, s-a instalat un sistem de irigat.

Trenuleţul de 80.000 de euro

Şi pentru că trenuleţul era cândva un punct de atracţie, Primăria a decis să achiziţioneze o nouă garnitură. Acesta este cu totul diferit de vechiul diesel care mergea pe şine. Trenuleţul electric are roţi, patru vagoane, poate duce 24 de persoane şi a fost fabricat în Canada. A fost achiziţionat din Elveţia cu suma de 80.000 de euro. Trenuleţul-tractor poate fi văzut, în special de sărbători, şi în centrul Timişoarei.

FOTO Trenuleţ cumpărat din Elveţia 

Povestea din perioada administraţiei austro-ungare

Pe acest loc a fost amenajat pentru prima dată un parc în anul 1858, cu numele de Parcul "Franz Joseph". A fost reamenajat în 1891, cu ocazia Expoziţiei Comerciale şi Industriale din Ungaria.

Parcul în ansamblu a fost conceput şi realizat ca un parc peisager, şi se bucură de existenţa unui exemplar monumental Gingko biloba, precum şi de existenţa câtorva exemplare de stejar a căror vârstă depăşeşte 100 de ani la limita vestică a parcului.

După intalarea administraţiei româneşi, parcul a primit numele „Mihai Eminescu”, iar după 1950 s-a numit „Parcul Pionierilor”. Din 2006 poartă denumirea de Parcul Copiilor “Ion Creangă”.

Citiţi şi:

FOTO Castelul din poveşti din Parcul Copiilor arborează steagul Banatului

Vezi cum arată Parcul Copiilor după o investiţie de 2 milioane de euro GALERIE FOTO