VIDEO Pro Musica, 40 de ani de suflu vestic în România: “Noi am fost multiculturali înainte să fie asta la modă în Europa”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ilie Stepan (al doilea din stânga) într-o poză din 1979, alături de colegii din Pro Musica
Ilie Stepan (al doilea din stânga) într-o poză din 1979, alături de colegii din Pro Musica

Trupa timişoreană Pro Musica a sărbătorit, în 15 ianuarie 2013, 40 de ani de la primul concert, susţinut la Liceul Pedagogic. Pentru Ilie Stepan este data la care s-a emis certificatul de naştere al trupei

Pro Musica este formaţia care va rămâne mereu înscrisă cu litere boldite în istoria culturii rock din Banat şi România. Este una dintre formaţiile avangardiste care au adus spiritul occidental într-o epocă naţional-comunistă în care acest lucru nu era conceput.

Pentru bănăţeni, a fost ceva natural. Multiculturalitatea şi multietnicitatea celor care avea să treacă prin formaţie de-a lungul timpului şi-a pus amprenta pe Pro Musica.
 

Asta a fost spiritul Timişoarei. Niciodată nu s-a spus un cuvânt rău, o jignire pe bază de etnie sau religie. Totul a curs firesc. Fiecare cu gena, temperamentul şi dotările de la natură şi-au pus amprenta pe Pro Musica.  

Multiculturalitatea şi multietnicitatea s-a făcut simţită înainte să fie inventat termenul în Uniunea Europeană. În Banat a funcţionat acest concert de unitate prin diversitate cu mult timp înainte, dar paradoxal tocmai când Europa promovează acest spirit ea dispare de la noi”, a declarat Ilie Stepan.


„Timişoara a deranjat şi deranjează pentru că este un oraş vestic”
 

Este suficient să aruncăm un ochi pe numele celor care au cântat în Pro Musica, de-a lungul celor patru decenii,  pentru a ne da seama efectele etniilor: Dixie şi Erland Krauser, Nick Krakovski, Ştefan Inczedi, Zoltan Homoki, Ionel Tarnoczi, Richard Schoring, Cristian Podratzky, Alex Perin Boian, Erwin Şarfulea, Mişi Farkas, Doru Iosif-Titz, Doru Apreotesei, Dorin Doroftei,, Adina Dimitriu, Florin Călinescu, Bujor Hariga, Vasile Dolga, Gigi Pavel, Tinel Petroşel sau textierul Marian Odangiu. Cu toţii au fost coagulaţi în jurul lui Ilie Stepan. 


 

Rockul Baroc - apărut pe albumul cu acelaşi nume din 1988

Influenţele muzicii din Vest, în special cele din Ungaria şi Iugoslavia şi-au pus amprenta pe muzica celor de la Pro Musica.


Timişoara este un oraş vestic. Avea mereu legături cu spaţiul vestic, cu ungurii, cu sârbii. În 1966 mi-a căzut în mână un LP al celor de la Omega. Când l-am deschis, am crezut că visez. În timp ce după noi alega miliţia să ne tundă, i-am văzut pe muzicienii de la Omega îmbrăcaţi ca nişte rockeri adevăraţi, cu nişte plete extraordinare.

Pe plan muzical erau foarte valoroşi. Mă întrebam, cum se poate? Pentru că şi ei făceau parte din socialism. Dar la ei era altceva. Aşa am crescut noi. Şi înaintea mea, de exemplu cei de la Phoenix, au avut influenţe din lumea liberă.

Pentru asta a fost Timişoara leagănul priorităţilor şi în muzică. Din păcate Timişoara a deranjat şi deranjează şi acuma, pentru că este un oraş vestic care funcţionează pe alte principii. Aici se şi munceşte, nu doar se dă din gură”, a mai declarat Stepan.


Imagini din concertul de la festivalul Tim Rock din 1989

Concert pentru elevii de la Liceul Pedagogic

În acest an, Pro Musica revine după exact 20 de ani de pauză. Ilie Stepan se gândeşte la trei mari evenimente: un concert în sala de sport a Liceul Pedagogic, locul unde a avut loc primul concert Pro Musica în 15 ianuarie 1973, care va fi unul dedicate elevilor de acolo şi se va cânta exact ca acum 40 de ani; un concert mare în Piaţa Victorie şi un turneu naţional.
 

“Ambele concerte urmează să fie înregistrate şi se vor realize două DVD-uri”, a precizat Ilie Stepan. 
 

Pro Musica 2013 îi va avea în componenţa principală pe Ilie Stepan, Bujor Hariga, Lică Dolga, Dixie Krauzer, cei patru muzicieni din prima formulă din perioada rock baroc, care vor cânta alături de Mario Florescu, Horia Crişovan şi Vlady Knejevici sau Doru Apreotesei. Şi desigur numeroşi invitaţi. 


Şi dacă - piesă compusă în 1983

Pro Musica a luat naştere pe 1973 ca şi trupă de folk. “Glossa” este una din piesele de atunci care rezistă şi astăzi. În 1974-74 apare schimbarea spre rock şi simfonic. Au început să cânte aşa numitul rock baroc. 

A urmat o pauză în care Ilie Stepan a plecat la Progresiv TM, iar fraţii Krauser la Phoenix. În 1978, Stepan reface Pro Musica, alături de Dixie, Nicolae Krakovski, Ştefan Inczedi, Erwin Şarfulea şi Zoltan Homoki. În 1981 apare un LP Rock nr.9, iar în 1988 este editat primul album întreg "Rockul baroc". 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite