Geniul sârb Nikola Tesla, comparat cu Leonardo Da Vinci şi Einstein. „Tot efortul vieţii sale a fost să scape omenirea de jugul muncii fizice”

În capitala Serbiei, Belgrad, se află Muzeul Nikola Tesla, foarte la îndemâna locuitorilor din vestul României - la 160 de kilometri de Timişoara.

Asociaţia Culturală Noua Acropolă a continuat seria prezentărilor de personaje istorice, din cultura, filosofia şi ştiinţa mondială. Ultima dezbatere de la Timişoara, din Sala Vieneză, l-a avut ca subiect pe renumitul om de ştiinţă sârb Nikola Tesla, prezentat în perspectivă filosofică.
 

“Vrem ca tineretul să redescopere valorile pierdute ale istoriei. Am căutat să ne legăm de simbolul Nikola Tesla, să găsim o perspectiva filosofică. Ce înseamnă Tesla pentru pentru omul modern? Cel care studiază biografia lui Tesla află că inventatorul a dus o viaţă condusă după principii morale, a avut un ideal orientat spre viitorul omenirii. Nu era interesat să câştige bani, nici de afaceri. Nu avea interese personale. Tot efortul vieţii sale a fost să scape omenirea de jugul muncii fizice. Cred că în mare măsură a reuşit”, a declarat conferenţiarul Adrian Negrea, cel care a vorbit despre viaţa şi activitatea lui Nikola Tesla.

Nikola Tesla s-a născut în 1856, la Smiljan, un mic sat din Croaţia – pe atunci aflat în Imperiul Austro-Ungar. 

„Tesla povestea că avea o extraordinară capacitate de vizualizare în propria sa minte. spre exemplu, motorul electric cu inducţie i-a venit în gând atunci când era la Budapesta. A perfecţionat invenţia în minte şi a reuşit să o pună în practică, peste cinci ani, în America”, a mai spus Negrea. 

În 1884, Nikola Tesla s-a mutat în America, acolo unde a început să lucreze ca inginer, la Thomas Edison. Apoi şi-a deschis propria sa firmă şi a urmat cea mai importantă perioadă din viaţă. A revoluţionat lumea prin invenţiile sale din domeniul electricităţii, a contribuit substanţial la modelarea lumii moderne.
 

“Tesla s-a născut într-o lume care folosea forţa aburului şi era iluminată cu ajutorul gazului. Visul său a fost acela de a descoperii o sursă de lumină pe care să o pună la îndemâna oricui şi de a elibera lumea de povara muncii fizice, prin inventarea unui motor puternic şi eficient. Şi-a dedicat întreaga viaţă pentru a descoperi o formă de energie ieftină şi eficientă”, a spus Negrea. 

Comparat cu Leonardo Da Vinci şi Einstein

Nikola Tesla a fost o personalitate de geniu, fiind comparat cu Leonardo Da Vinci şi Albert Einstein. A deţinut peste 300 de patente de invenţie. 

„A lăsat în urma lui o lume nouă, transformată şi iluminată de puterea electricităţii. A fost un om de succes? Dacă ne gândim la perspectiva modernă de a avea faimă, prestigiu şi bani, atunci nu. Nu a fost un om de succes. Dar fără îndoială a fost un om de valoare şi şi-a condus viaţa după principii morale, a avut un ideal pe care l-a urmat, fără să dea vina pe societate că nu-l ajută. După cel de-al doilea Război Mondial a alunecat în uitare. Chiar unele dintre descoperirile sale au fost atribuite lui Edison sau Marconi", a explicat Adrian Negrea. 
 

Nikola Tesla a lăsat omenirii numeroase scrieri biografice, pentru ca noile generaţii să-i poată înţelege viaţa. Iată ce spunea el: „Omul de ştiinţă nu visează un rezultat imediat. El nu se aşteaptă ca ideile sale avansate să fie preluate cu uşurinţă. Munca lui seamănă cu cea a agricultorului. Este pentru viitor. Datoria lui este de a pune bazele pentru cei ce vor veni şi să arate calea. Omul de ştiinţă trăieşte, trudeşte şi speră”.

Profesorul de filosofie a explicat şi ce este un geniu. „Diferenţa dintre un om talentat şi un geniu este aceea că omul talentat este ca un ţintaş, care nimereşte o ţintă pe care alţii nu o pot nimerii. Pe când geniul ţinteşte acolo unde alţii nici nu pot vedea”.  Nikola Tesla a fost conştient de acest proces. 

Inspirat de un nobil din Transilvania

În articolele sale autobiografice, Tesla povesteşte că de la vârstă foarte fragedă reuşea să vizualizeze obiecte şi scene întregi.
 

„La 12 ani, în biblioteca tatălui său găseşte o carte cu titlul Apafi, un roman de tip iniţiatic. Autorul spune povestea lui Apafi, un nobil din Transilvania. Personajul principal, la început un un tânăr indisciplinat şi uşuratic, se transformă într-o persoană de înaltă statură morală, ajungând să se sacrifice pentru rege şi ţară. Prin exemplul lui Apafi, Tesla înţelege cum omul dominat de instincte şi pasiuni, se poate trasnforma într-un adevărat erou. Inspirat de aceasta. Tesla îşi cultivă disciplina şi autocontrolul. Spune că voinţa e ca o forţă, se opune acţiunilor instictelor. Dar voinţa se dezvoltă treptat, cu mult efort. Cel care mută un munte, începe prin îndepărtarea pietrelor mai mici”, a explicat Andrian Negrea.

La maturitate, Tesla îşi va asuma acest rol de inventator. „Un inventator trebuie să trăiască într-o continuă tensiune creatoare”, susţinea inventatorul.

La 17 ani, Nikola Tesla se îmbolnăveşte de holeră. Cade la pat timp de nouă luni. Tatăl său, preot, dorea ca fiu să-i calce pe urme, însă îi va face o promisiune. Dacă se vindecă, îl va lăsa să facă studii tehnice, să devină inginer. Aşa se face că Tesla va studia la Graz şi Praga.

„Lumea anilor 1880 era plină de schimbări şi inovaţii. Curentul electric era cunoscut de mai mult. Existau generatoare de curent electric care produceau curent continuu. Majoritatea oamenilor de ştiinţă spuneau că nu există aplicabilitate pentru curentul alternativ”, a spus Negrea.

Motorul electric inventat la Budapesta

În 1881, la 26 de ani, Tesla s-a mutat la Budapesta. Se angajează la American Tehelephone Company, unde va lucra ca inginer şef. În scurt timp inventează un dispozitiv pentru telefon, care nu este altceva decât primul difuzor.

La Budapesta îi vine ideea unui motor electric pentru curentul alternativ. Tesla a povestit că se plimba într-un parc, cu prietenul său Szighety Antall, când, discutând despre Faust al lui Goethe, i-a trecut prin cap invenţia. A desenat motorul cu un băţ în nisip. Îşi va perfecţiona ideea în minte iar primul prototip va apărea peste cinci ani.

Înainte să emigreze în America, Tesla lucrează la Paris, la firma lui Thomas Edison. La 28 de ani va ajunge însă la New York, unde va lucra chiar cu Edison.

„Intenţia lui Tesla era să găsească o soluţie pentru transportul curentului continuu în mediul casnic. Becul cu incandesenţă revoluţionase folosirea electricităţii în iluminatul locuinţelor. Visul său era să relizeze un motor pe curent alterntiv... Se desparte de Edison, însă urmează o perioadă în care nu găseşte de lucru şi a ajunge să îşi câştige pâinea săpând şanţuri. Între timp, depune numeroase patente de invenţie”, a mai povestit conferenţiarul.

Cu ajutorul financiar al unor oameni de afaceri, Tesla va deschide un laborator de cercetare, unde reuşeşte să construiască celebrul său motor. 

Războiul curenţilor "AC/DC"

Tesla  ţine prezentări, inveţia sa este bine primită de comunitatea ştiinţifică din America. Curentul alternativ devine un competitor al curentului continuu. Aşa a început aşa zisul <Războiul al curenţilor>. El se dădea între compania lui Edison şi cea care a patentat ideile lui Tesla.
 

„Se spunea că curentul continuu e cel mai sigur în cazul unui accident. Curentul alternativ putea fi transportat eficient pe distanţe mari. Dezavantajul era că pentru pentru a ilumina un oraş, era nevoie de staţie de generare la fiecare doi kilometri. Făcea ineficientă zonele mai puţin populate. Motorul curentului alternativ era net superior celor existente atunci. Nu se pierdea energie. Până la urmă, curentul alternativ se va impune. Iar după construcţia centralei de la Niagara se alege curentul alternativ, pentru transport”, a explicat Adrian Negrea.

În 1893, expoziţia de la Chicago, dedicată celor 400 de ani de la întemeierea Americii, a fost dedicată electricităţii şi luminii. Oamenii erau convinşi că începe o nouă eră. Era electricităţii. Tesla ajunge pe prima pagină al ziarelor şi revistelor. Publicul e impresionat. Tesla, care lucra cu tensiuni de mii de volţi, era numit "Vrăjitorul".

Aşadar, războiul a fost pierdut de Edison, care ajunge să fie înlăturat din companie.

Viziunile lui Tesla erau profund umaniste. “Industria folosea forţa umană. Oamenii lucrau şi 12 ore pe zi, pentru o plată de nimic. Copii erau forţaţi să lucrez de la cinci ani, fără a avea acces la nicio forma de educaţie. Credea că dacă va continua aşa, omenirea se va abrutiza şi se va autodistruge. Omul trebuie să aibă timp liber, trebuie să aibă parte de o perioadă în care nu este preocupat de supravieţuire, de aşa zisele răgazuri divine –cum le numea Platon. Şi această libertate nu este pentru divertisment, ci pe ca omul să se eleveze ca fiinţă umană. Să îşi cultive sensibilitatea şi inetelectul. Odată cu Renaşterea, apar primii oameni de ştiinţă şi inventatori care au ca scop declarat descoperirea unor mijloac prin care să se uşureze munca oamenilor. Şi viziunile lui Tesla erau profund umaniste. În viitorul imaginat de Tesla, omul va scăpa de munca fizică şi îşi canalizează enegia spre scopuri mai înalte. L-a preocupat binele general”, a spus Adrian Negrea. 
 

După ce pune la punct curentul alternativ, începe să experimenteze cu tensiuni din ce în ce mai mari. Iventează „Bobina Tesla” – principiu ce stă la baza viitoarelor aparate de transmitere şi recepţie radio. 

Visul lui Tesla a fost să permită electricitatea oricui. Se gândea la energia electrică ca la ceva care va fi la îndemănă oricui.

Dinamul de curent alternativ 
 

Un incendiu îi distrge laboratorul. Deşi pierde tot, nu se lasă copleşti. Construieşte un nou laborator, la New York. Apoi, în 1899, îşi deschide celebrul laborator în deşertul Colordo. 

Tesla a fost un ecologist

La începutul secolului XX ajunge, însă, fără finanţare, se va confrunta cu mari dificultăţi materiale în viaţa persoanlă. Continuă să publice articole. Viziunea lui era şi profund ecologică. 
 

„Se gândea la necesitatea unor surse de energie regenerabile, care să nu ducă la poluare. Scria despre captarea energiei solare şi geotermale, de folosirea forţei valurile. Sunt teme tratate cu seriozitate azi, când pe termen mediu şi lung se preferă soluţia eco. Tesla vorbea de aplicaţii ale undelor radio, care au dus la inventarea radarului. A atras atenţia şi asupra pericolului războiului, care ameninţa civilizaţia”, a mai povestit Adrian Negrea.
 

Nikola Tesla a fost celibatar toată viaţa. La fel ca Newton, Da Vinci sau Michelangelo. „Spunea că nu ar fi avut destul timp pentru ideile sale, ar fi neglijat familia. Trebuie să facă acest sacrifiu pentru cercetare”, a adăugat Negrea. 

Tesla a murit în anul 1943, la vârsta de 86 de ani, după o viaţă întreagă dedicată invenţiilor.  

Este recunoscut ca ca inventatorul radioului de abia după moartea sa, ideile sale fiind înregistratre înainte de cele ale lui Marconi.

Compania Tesla Motors, constructorul de automobile electrice, a luat numele ca omagiu marelui inventator sârb. 

Muzeul Nikola Tesla de la Belgrad

În capitala Serbiei, Belgrad, se află Muzeul "Nikola Tesla", la îndemâna locuitorilor din vestul României (la 160 de kilometri de Timişoara). Muzeul adăposteşte peste 160.000 de documente originale, peste 2.000 de cărţi şi jurnale, în jur de 1.500 de fotografii. Pot fi văzute mai bine de 1.200 de obiecte, instrumente şi dispozitive inventate de Tesla. Muzeul a fost inclus în patrimoniul UNESCO, din 2003.

Iată câteva dintre invenţiile importante ale lui lui Nikola Tesla, enumerate pe wikipedia.org: Curentul alternativ (CA), radioul, becul fară filament sau lampa fluorescentă, principiile teoretice ale radarului, sistemele de propulsie prin medii electromagnetice, reţele de curent alternativ cu una sau trei faze, generator şi motor cu mai multe faze, tehnologia de transmisie fără fir (wireless) şi telecomanda (1898), circuitul de înalt voltaj Tesla Coil (1891), motorul de inducţie (1887), submarinul electric, a făcut studii asupra razelor X. A brevetat principiul de funcţionare ale motoarelor reactive, teoria dinamică a gravitaţiei, câmpul de propulsie anti-electromagnetic sau propulsia spaţială (1928), undele gravitaţionale, bobina Tesla, energia liberă, generatorul de cutremure, raza morţii, plăcile de energie violetă sau pozitivă, electroterapia, bobina bifilară, principiul de decolare a avioanelor dintr-un punct fix, conceptul vehiculelor electrice.