Fiul marelui industriaş Max Ausnit, a primit cheia oraşului în care a construit cea mai modernă parcare de camioane din România
0
La împlinire vârstei de 90 de ani, Steven Ausnit, fiul marelui industriaş din perioada interbelică, Max Ausnit, a fost decorat cu Cheia Lugojului, oraş în care Ausnit şi partenerii săi români au investit două milioane de euro în construirea celei mai moderne parcări de camioane din România.
Peste 70 de elevi şi 40 de profesori din toată ţara au participat în această săptămână la Lugoj, la Concursul Naţional de Memorie a Holocaustului. Concursul, aflat la a cincea ediţie, a fost organizat sub egida Minsterului Educaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” şi Memorial Library din New York, fundaţie condusă de Steven Ausnit, evreu la origine.
La finalizarea concursului, care s-a bucurat de cea mai bună organizare din istoria sa, participanţii beneficiind de condiţii de cazare şi masă foarte bune, Steven Ausnit a fost decorat cu distincţia Cheia Oraşului Lugoj. Autorităţile locale au încercat asftel să îi mulţumească lui Ausnit pentru ataşarea sa de Lugoj, dar şi pentru investiţiile făcute aici. Împreună cu asociaţii săi din România Ausnit a construit la Lugoj cea mai modernă parcare de camioane din România. Plaurile lui Ausnit şi a partenerilor săi nu se opresc aici, omul de afaceri şi partenerii săi intenţionând să continue investiţiile de la Lugoj prin extinderea parcării de camioane şi printr-un centru de tip outlet, similar „Pandorf”-ului de la Viena.
Vizibil emoţionat după ce a primit Cheia Lugojului, Steven Ausnit a spus că „este prima şi probabil ultima cheie a unui oraş pe care o primesc”. În faţa a zeci de tineri care au asistat la eveniment, Ausnit a spus că tinerii trebuie să păstreze memoria Holocaustului pentru a evita astfel de drame în viitor. „Sunteţi viitorul României. Să nu uitaţi ce a spus Olga Lengyel (n.r. supravieţuitoare a Holocaustului şi autoare a cărţii „Cuptoarele lui Hitler). Holocaustul nu trebuie uitat. Voi trebuie să duceţi asta mai departe”, a declarant Steven Ausnit.
Afacere cu pungi cu fermoare
Steven Ausnit a pus pe picioare în America o afacere foarte profitabilă, producând „zip locks" - pungi cu fermoare pentru produse alimentare. Este vorba de o invenţie daneză, perfecţionată de Steven Ausnit, la rândul său un cunoscut inventator, având peste 100 de brevete. „Această afacere a fost începută în 1952. Am ajuns la un profit de 200 de milioane de dolari, iar afacerile conexe fac ca cifra de afaceri să fie evaluată la două miliarde de dolari. Fabricile noastre sunt astăzi în China şi Thailanda, unde este forţă de muncă mai ieftină. Nu există un plan pentru România, pentru că aici nu este piaţă care să dorească acest produs", a afirmat Steven Ausnit
Cel mai mare industriaş român Max Ausnit (foto) s-a născut în anul 1888 la Galaţi, într-o familie de emigranţi din Ucraina. A pus bazele primei întreprinderi de sârmă din vechiul regat al României. După Marea Unire din 1918, Max Ausnit ajunge în zona Banatului, ca administrator delegat al Uzinelor şi Domeniilor de Fier din Reşiţa (U.D.R.), cea mai mare societate pe acţiuni care a existat în România înainte de instaurarea regimului comunist.
A absolvit Academia de Înalte Studii Comerciale şi de Export din Viena, a fost preşedinte al Asociaţiei generale de Industrie din Banat, vicepreşedinte Uniunii Generale a Industriaşilor din România şi senator al Camerei de Comerţ şi Industrie din Galaţi. Max Ausnit a condus U.D.R. cu succes, aceasta având cel mai mare capital social din România (1 miliard lei), cea mai mare cifră de afaceri, cei mai mulţi angajaţi - 16.669 în anul 1938, respectiv, 22.892 în 1948. Împreună cu fratele său Edgar deţinea societatea Titan-Nădrag-Călan cu peste 4.900 de angajaţi în 1938. A făcut parte din conducerea a numeroase companii străine din Viena, Monaco şi companii româneşti precum Societatea Română de Telefoane sau Banca Chrissoveloni. A avut fabrici, mine şi proprietăţi la Reşiţa, Anina, Bocşa, Oraviţa, Sasca, Armeniş, Bozovici. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rămas în străinătate, retrăgându-se în final în Statele Unite ale Americii, unde a decedat în anul 1959. Toate proprietăţile sale au fost confiscate de guvernul comunist în 1948.
Se încarcă comentariile...
