Cum a ajuns o şcoală „de fiţe“ să fie inclusă într-un program destinat elevilor săraci. Director: „Nici noi nu am înţeles“

Guvernul României derulează un program pilot prin care elevilor din 50 de şcoli din toată ţara li se acordă o masă caldă sau un pachet alimentar în valoare de 7 lei/zi. Programul îi vizează în primul rând pe elevii din „medii dezavantajate geografic, economic sau social”. Din acest motiv, includerea în program a unei şcoli din Timişoara, considerată „de fiţe“, a surprins atât conducerea şcolii, cât şi pe cea a inspectoratului.

Guvernul Cioloş a aprobat, pe final de mandat, printr-o ordonanţă de urgenţă, Programul naţional de acordare a unui suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pentru preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat. Programul, care este unul pilot şi care se desfăşoară în 50 de şcoli din toată ţara, prevede acordarea unei mese calde sau a unui pachet alimentar în valoare de 7 lei/zi pentru fiecare elev.

Potrivit notei de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, programul „masa caldă” face parte din măsurile prin care Ministerul Educaţiei urmăreşte atingerea unui obiectiv major: asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la o educaţie de calitate a tuturor copiilor şi tinerilor din România. Astfel, programul „masa caldă” este una dintre măsurile „rapide şi coerente de intervenţie integrată pentru diminuarea riscului de excluziune şi de abandon şcolar care grefează asupra populaţiei şcolare din medii dezavantajate geografic, economic sau social”.

Având în vedere aceste lucruri a fost cel puţin surprinzătoare includerea în programul pilot a Liceului Pedagogic Carmen Sylva din Timişoara, o şcoală în care abandonul este ultima problemă, şcoala confruntându-se mai degrabă cu o concurenţă acerbă, fiind considerată una dintre şcolile de top din Timişoara. De altfel, şcoala a şi fost amendată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru că, din cauza numărului foarte mare de solicitări pentru clasa zero, a impus o serie de criterii de departajare considerate discriminatorii. În plus, şcoala este considerată una „de fiţe“, aici învăţând copii care ajung să organizeze, în clasele primare, excursii la Budapesta, Viena sau Praga.  

„Nu ne-a consultat nimeni”

Inspectorul şcolar general al judeţului Timiş, Aura Danielescu nu a putut explica logica după care Pedagogicul din Timişoara a fost inclus în programul pilot „masa caldă”. „Având în vedere că Pedagogicul nu are elevi defavorizaţi, având în vedere că, fiind foarte mulţi, nu o să poată să le dea o masă caldă, iar cel mai mulţi vor primi un sandvici pe care îl vor arunca aşa cum fac şi cu cornul şi laptele, nu cred că programul acesta s-ar fi pretat pe Pedagogic, ci ar fi putut fi pilotat pe una sau două şcoli din mediul rural. Nici măcar nu o să ne dăm seama de beneficiile acestui program, dar nu ne-a consultat nimeni şi nici nu ştim criteriile după care au fost alese unităţile”, a declarat Aura Danielescu.

Directorul adjunct al Liceului Pedagogic din Timişoara, Nicolae Seimeanu, a catalogat selectarea şcolii sale pentru programul „masa caldă” ca un „paradox”. Seimeanu a declarat că la nivelul Liceului Carmen Sylva sunt 1.500 de elevi, dintre care aproximativ 400 de elevi, înscrişi la after school sau cazaţi în internat, luau masa şi până acum la cantina şcolii. Numărul rămâne aproximativ acelaşi, urmând ca diferenţa de 1.100 de elevi să primească un pachet cu mâncare rece.

„Infrastructura şcolară trebuie îmbunătăţită”

„Nici noi nu am înţeles de ce şcoala noastră a fost încadrată. Probabil se vrea ca din toamnă să se implementeze acest program în toate şcolile şi atunci cei de la minister au gândit diverse tipuri de şcoli. La vară când se termină programul pilot se va trage linie şi se va vedea. Eu m-aş bucura să se poată beneficia, dar infrastructura şcolară trebuie îmbunătăţită. Sunt licee care îmbrăţişează acest program şi au posibilitatea să servească masa în spaţii mult mai mari, dar sunt şi şcoli generale care nu beneficiază de cantină”, a declarat directorul adjunct de la Pedagogic.

Liceul Pedagogic din Timişoara – motor de incluziune socială?

Explicaţia pentru care Liceul Carmen Sylva din Timişoara a ajuns să fie inclus în programul al cărui grup-ţintă este format din elevi defavorizaţi se găseşte în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă emise de Guvernul Cioloş. Astfel, potrivit documentului sunt două categorii de şcoli selectate pentru programul – pilot „masa caldă”. „Prima categorie de unităţi de învăţământ selectate pentru etapa pilot a proiectului include unităţi de învăţământ situate în medii geografice izolate/ greu accesibile - deltă, munte, câmpie (zonă depopulată/ zonă greu accesibilă din cauza condiţiilor naturale), în medii sociale defavorizate  (comunităţi cu grad mare de vulnerabilitate - populaţie romă, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi supuşi unor forme disimulate de abandon parental, copii supuşi unor forme de abuz parental prin muncă, abandonul şcolii, cutume şi mentalităţi culturale restrictive, în defavoarea minorului etc.) în medii economice cu grad ridicat de pauperitate”, se arată în nota de fundamentare.

Astfel, cel mai probabil Liceul Pedagogic Carmen Sylva din Timişoara a fost încadrat la categoria a doua, unde sunt incluse şcolile considerate „motor de incluziune socială”. „În cea de-a doua categorie, cu rol de motor de incluziune socială, sunt incluse liceele şi colegiile pedagogice, unităţi de învăţământ complexe, cu statut de centre de resurse educaţionale, care reunesc elevi din toate ciclurile de învăţământ, preşcolar – primar - gimnazial şi liceal, având în vedere faptul că, prin structura lor, acestea au şi şcoli de aplicaţie pentru practica pedagogică. Având în vedere specificul şi finalităţile educaţionale, aceste unităţi de învăţământ complexe au şi un procent ridicat de elevi proveniţi din mediul rural, potenţiali facilitatori pentru implementarea şi diseminarea proiectului”, se mai arată în documentul care stă la baza aprobării Programului.

Nota de fundamentare explică şi criteriile concrete avute în vedere la selectarea şcolilor incluse în programul – pilot:

-  gradul de reprezentativitate pentru problema semnalată de fiecare unitate de învăţământ;

- distribuţia echitabilă la nivel naţional a unităţilor de învăţământ (reprezentativitatea regională);

- tipuri diferite de situaţii, prin raportare la infrastructura necesară servirii mesei în şcoală (există/ nu există cantină; există/ nu există sală pentru prepararea/ servirea mesei; există/ nu există spaţiu pentru depozitare special destinat).