Viaţa unei tinere din România aflată în scaunul cu rotile: se deplasează pe stradă, pentru că trotuarele nu sunt accesibilizate: „De două ori am fost lovită de maşini“
0Georgiana Andriţoiu are vârsta de 25 de ani şi suferă de amiotrofie musculară spinală finală, o boală rară care-i afectează muşchii. De 17 ani este imobilizată în scaunul cu rotile. Tânăra şi-a găsit un refugiu pentru toate problemele cu care se confruntă în poezie. A scris până acum în jur de 70 de poezii pe care vrea să le publice într-un volum.
Georgiana nu mai poate să meargă de la vârsta de 8 ani. Atunci, boala a început să se agraveze dintr-o dată.
„Boala este din naştere, dar a început să se manifeste mai târziu, după ce am plecat în picioare. La un an şi jumătate am mers în picioare şi atunci mergeam ce mergeam şi picam. În plus. Nu piteam să aleg. Atunci a văzut mama că aveam probleme de sănătate şi a început să meargă cu mine în spitalele de recuperare. Diagnosticul mi-a fost pus pe la vârsta de doi ani şi ceva. Am putut să merg până la opt ani, după care boala a avansat foarte rapid. Am mers cu cadru, în genunchi şi apoi nu am mai mers. De la vârsta de nouă ani nu am mai putut să merg. Tot sistemul muscular este slăbit de la un nerv din măduva coloanei. Este o problemă de lisă a unei gene. Este o boală rară. În România, din câte cunosc, sunt peste 80 de cazuri de acest fel care fac parte dintr-un pe Facebook. Sunt trei tipuri: tipul I este foarte grav, iar speranţa de viaţa este de până la 12 ani, tipul II la care speranţa de viaţă este de 33-35 de ani, la care mă încadrez şi eu, iar la tipul la III bolnavii se pot deplasa, cu un ajutor“, ne explică tânăra. .
Tratamentul care i-a redat speranţa
Un tratament a fost descoperit în Statele Unite ale Americii de puţin timp. Georgiana aşteaptă ca acesta să ajungă şi în România: „A ieşit un tratament acum un an în SUA. Pentru cetăţenii americani este asigurat gratuit, iar în vara trecută a ajuns şi în Europa. Acum aştept să ajungă şi în România. Este un medicament care se introduce în coloană, ca un fel de injecţie. Se introduce un fel de copie al unei gene care lipseşte. Treptat, în timp, se pot observa îmbunătăţiri mari, cu un program de recuperare“.
Georgiana are probleme cu respiraţia, capacitatea fiindu-i redusă sub 50%. „Are probleme cu respiraţia. Am fost la medicul pneumolog, iar respiraţia este de sub 50% faţă de capacitatea respiratorie. Trebuie să mergem la Bucureşti la Institutul „Marius Nasta“, pentru investigaţii suplimentare şi pentru a primi un ventilator“, ne spune mama Georgianei.
A absolvit două facultăţi
În ciuda bolii de care suferă, Georgiana a absolvit două facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu şi Facultatea de Matematică-Informatică de la Universitatea „Valahia“ din Târgovişte. În plus, Georgiana a absolvit şi master în domeniul economic. Eu beneficiez de o pensie de invaliditate şi în cazul în care m-aş angaja cu carte de muncă mi s-ar tăia pensia. Îmi doresc să lucrez, dar printr-o altă formă, pentru că am nevoie de venituri mai mai mari, deoarece costurile cu boala sunt destul de însemnate: trebuie să primesc un supliment de vitamine, bateria de la căruciorul electric mobil cu care mă deplasez trebuie înlocuită la o anumită perioadă şi nu se decontează de Casa de Asigurări“, ne spune Georgiana.
Accidentată de două ori
Georgiana se confruntă cu mari dificultăţi din cauza lipsei de accesibilităţi pentru persoanele aflate în situaţia ei. Are un scaun electric şi se deplasează singură, pentru că îi place să fie independentă. Se deplasează mai mult pe stradă, pentru că trotuarele nu sunt amenajate cu rampele necesare de acces. Din acest motiv, Georgiana a fost lovită de două ori de maşinile conduse de şoferi neatenţi.
„De două ori am fost lovită de maşini. Mă deplasam pe o stradă din Târgu Jiu, iar o maşină care a venit de pe o stradă lăturalnică a intrat în cărucior. Şoferiţa aflată la volan s-a oprit să acorde prioritate maşinilor şi am vrut să trec, dar nu m-a observat. Mi-a atins roata şi maneta. A trebuit să ţip la ea ca să mă observe, pentru că efectiv mă călca. Altădată, într-o curbă, un alt autoturism a intrat în cărucior, am căzut pe spate şi norocul a fost că era mama în spatele meu“,
a povestit Georgiana. „Un milimetru dacă mai mergea o călca. Asta se întâmplă pentru că nu vor să facă accesibilităţi la trotuare. În tot oraşul este această situaţie. Primăria are obligaţia să asigure accesibilizarea spaţiilor, dar degeaba. Nu le pasă de noi.“, a precizat mama Georgianei.
La unele treceri de pietoni, panta este foarte abruptă şi nu poate fi urcată.
A scris 70 de poezii
Georgiana este obligată la izolare o perioadă îndelungată. Timp de mai multe luni, în sezonul rece, nu are voie să plece din casă. Din acest motiv, tânăra a suferit de depresie pe care a tratat-o prin poeziile pe care le-a compus. „În timpul facultăţii, din cauza perioadei de izolare impusă de boală am făcut o oarecare depresie. Simţeam nevoie să-i spun cuiva ceea ce simţeam, dar nu aveam cui şi atunci am început să scriu. Era ca o fereastră către lumea de afară, către tot universul şi aşa început pasiunea pentru poezie şi literatură. Scriam ceea ce simţeam: gândurile, sentimentele, tot ceea ce îmi imaginam şi îmi doream. Prietenii mi-au cerut să citească poeziile şi m-au încurajat, pentru că le-a plăcut poeziile. Mi-au sugerat să public poeziile într-o carte. Am continuat să scriu şi am adunat aproximativ 70 de poezii. Îmi doresc să fie aşternute într-o carte. Am vorbit cu cineva să realizeze partea grafică“, a mai spus Georgiana.
Iată una dintre poeziile Georgianei Andriţoiu:
ZBOR PE ARIPILE UNUI DOR Zbor lin pe aripile unui dor, Ating un moment din vesnicie Cum as putea sa nu ma infior Cand ascult a vietii melodie Vine dorul furat din amintire Si-mi sopteste sa fug de atipire Sa pastrez mereu inima treaza Cu noi emotii ea tot lucreaza Mi-e dor de visele de altădată... Când taina iubirii îmi era lumină.. Zburam pe ganduri puse laolaltă , Iar viaţa mea parea asa senină... In zborul meu spre dorul neinvins Momente netraite mi-am imaginat, Clipe parfumate de iubire am atins Ce le voi trai in viitorul apropiat Mi-e dor de emotia de invingatoare In cursa vietii ce-o alerg de zor... Să "calc" hotarata pe-al durerii nor… Sa pot zambi iesind triumfatoare.
Tânăra este plină de viaţă şi îi place să se înconjoare de prieteni: „Ies din casă şi am viaţă socială pe perioada caldă, începând de primăvara şi până toamna: mă duc în oraş, la teatru, în mall, ies cu prietenii. Iarna stau în casă“.