Povestea vămii între Austro-Ungaria şi România, construită în Defileul Jiului. Bijuteria arhitectonică a ajuns o ruină

Pe Defileul Jiului, la o distanţă de aproximativ un kilometru de Mănăstirea Lainici, se află o clădire misterioasă, cu o arhitectură superbă, care a fost vama dintre România şi Austro-Ungaria, în perioada în care provincia se afla sub ocupaţie străină. Locul se află pe teritoriul judeţului Gorj, într-o zonă deosebit de frumoasă, dominată de munţi şi apa Jiului.

Din punct de vedere administrativ, clădirea se află pe teritoriul administrativ al oraşului Bumbeşti Jiu. Chiar şi Alexandru Vlahuţă relatează despre clădirea Oficiului Vamal dintre Regat şi Transilvania: „De la cotul stâncos ce-i zice Cârligul Caprii, mergem o bucată pe jos. Pe lespezile calde de pe marginea şoselei, şopârle aurii, culcate la soare, clipesc somnoros din ochi, ascultând şuietul adormitor al apei şi cântecul privighetorilor. Deodata, valea se îngustează şi se-ntunecă. Doi munti înalţi de piatră îşi apropie deasupra noastră vârfurile lor colţuroase. Între ei se deschide ca o poartă uriaşp, pe subt arcadele căreia Jiul trece maiestos, sunându-şi nahlapii de stânci c-un zgomot de fanfară ce auie prelung prin bolţile acestui castel din basme. Ne oprim la Păiuş, la vamă. Mai sunt şapte kilometri de-aici până la graniţă. E aşa de îngustă valea, că pe toată distanţa asta nu s-a putut găsi un loc aşezat pe care să se poată zidi o casă de vamă mai aproape de hotar. După prânz înaintăm prin strâmtoarea aceasta întunecoasă, pe fundul căreia Jiul curge ca pe un jgheab scobit în stânci“.

Când a funcţionat vama

Potrivit istoricului gorjean, Cornel Şomâcu, vama a funcţionat în clădirea respectivă, care a suferit unele modificări, după dualismul austro-ungar, între 1867-1918.

„Până la primul război mondial a fost administraţia austro-ungară“,

menţionează istoricul. 

În corpul administrativ al stareţul Mănăstirii Lainici, Ioachim Pârvulescu, se află o fotografie cu clădirea vamei din perioada în care era în funcţiune. Ne spune cu regret în suflet că acolo s-ar fi putut amenaja ceva frumos, pentru că istoria sfântului lăcaş de cult se confundă cu cea a Defileului Jiului. 

După ce graniţa a fost închisă, clădirea a devenit loc de cazare pentru muncitorii care au lucrat la construirea căii ferate de pe Defileul Jiului şi a drumului care străbate această zonă sălbatică.

Imobilul şi terenul, scoase la licitaţie

Potrivit Primăriei Bumbeşti Jiu, terenul şi clădirea în care a funcţionat vama se află în poprietatea unei firme care le-a cumpărat de la CFR în urmă cu mai mult timp. Firma SC Meridian 2002 SRL, care a intrat în lichidare, iar Primăria Bumbeşti Jiu s-a înscris la masa credală pentru a recupera din datoriile pe care societatea le are la autoritatea publică locală.