VIDEO Brâncuşi, falsificat de CEC de dragul publicităţii

Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, cel care a pus în aplicare ideile lui Brâncuşi şi a ridicat Coloana fără Sfârşit de la Târgu Jiu, atrage atenţia cu privire la falsificarea marelui sculptor în reclamele Casei de Economii şi Consemnaţiuni. Şi Centrul de Artă Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu se alătură acestui demers.

Conducerea Centrului de artă «Constantin Brâncuşi» din Târgu Jiu atrage atenţia că reclamele CEC care conţin date eronate pot afecta grav imaginea celui denumit părintele sculpturii moderne. „Având în vedere difuzarea, în repetate rânduri,  pe diverse posturi de radio şi televiziune, a unor reclame CEC Bank în care apare Constantin Brâncuşi vorbind, inadecvarea celor rostite la adevărul spuselor sale, precum şi apariţia în municipiul Târgu-Jiu a unor panouri publicitare cu imaginea marelui nostru sculptor unde apare un text însoţit de o falsă semnătură, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” consideră că orice demers cu privire la viaţa şi opera lui Brâncuşi, care poate induce opiniei publice informaţii false sau deformate, fără o documentare prealabilă şi consultarea unor specialişti de marcă în domeniu, poate aduce prejudicii grave de imagine celui denumit părintele sculpturii moderne. Înţelegem dorinţa CEC Bank de a-şi asocia numele unei mari personalităţi artistice de valoare universală aşa cum este C. Brâncuşi, dar nu împărtăşim folosirea în mod eronat a unor date şi imagini reprezentative pentru destinul său creator. Considerăm, totodată, că se impune o corecţie imediată a erorilor apărute, în acest fel putând face proba respectului pe care îl purtăm întregii moşteniri brâncuşiene“, spune Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de artă «Constantin Brâncuşi» . 

Vocea lui Brâncuşi nu a fost înregistrată vreodată

De asemenea, Sorana Georgescu Gorjan, un reputat cercetător al operei brâncuşiene, consideră că reclamele cu Brâncuşi sunt făcături, mai ales că vocea lui Brâncuşi nu a fost niciodată înregistrată: 

„Se ştie că vocea lui Brâncuşi nu a fost niciodată înregistrată, deci este clar că ceea ce se aude este o făcătură. În plus, vocea vehiculează informaţii false şi chiar periculoase. Am văzut recent o reclamă CEC Bank în care bine cunoscutul autoportret fotografic al lui Constantin  Brâncuşi din 1934, supus unui trucaj electronic, îşi mişcă buzele, rostind cu glas tare anumite afirmaţii. Publicul neavizat poate crede că cele ce aude sunt chiar vorbele artistului!“. 

Fiica inginerului Gorjan spune că afirmaţia despre Coloană nu este reală: „Brâncuşi-ul din 1934 vorbeşte despre Coloana fără sfârşit din 1938, precizând că ideea i-a dat-o şurubul de teasc. Nu există în acest sens nimic scris de artist, doar relatări ale moştenitorilor lui, făcute mult după dispariţia artistului.

Se afirmă şi că lucrarea este „simplu un proiect de coloană care mărită ar putea sprijini bolta cerească”. Afirmaţia se referă de fapt la coloanele de lemn de 3,51, 3,54 şi 3,60 metri,  expuse în 1933 la New York. A fost inserată atunci, la cererea artistului, în catalogul Brummer“.

Afirmaţiile lui Brâncuşi, deformate

Sorana Georgescu Gorjan susţine că afirmaţiile atribuite lui Brâncuşi în reclamele CEC sunt deformate: „Dacă avem curiozitatea să citim textul lui Marcel Mihalovici din volumul Brâncuşi inedit (p. 454), dictat se pare chiar de sculptor, aflăm că Brâncuşi „n’est pas de ceux qui montent dans un arbre et se contentent de voir loin, car pour aller loin, comme il dit, il faut partir là à travers tous les obstacles.” (Nu e dintre cei care se urcă în copac şi se mulţumesc să vadă departe, căci, pentru a ajunge departe, cum zice el, trebuie să pleci acolo în ciuda tuturor obstacolelor).  În  monografia Brâncuşi, la p. 70, Ionel Jianu consemnează cele relatate de Mihalovici -  „Il faut monter très haut pour voir très loin. ”  (Trebuie să urci foarte sus ca să vezi foarte departe.) Constantin Zărnescu îmbogăţeşte fraza în aforismul 165 – „Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe.”  Această cugetare o rosteşte fotografia. Este interesant că în arhiva Brâncuşi se găsesc numeroase versiuni ale altei cugetări, reproduse în Brâncuşi inedit la p. 62, 63, 65, 67, 98 – „Voir loin c’est une chose et aller là c’est une autre.” (Să vezi  departe e ceva, să ajungi acolo e altceva). Fotografia rosteşte aforismul nr. 14 din sursa Zărnescu – „A vedea în depărtare este ceva, însă a ajunge acolo este cu totul altceva”. În reclamă, Brâncuşi vorbeşte româneşte. Nu avem nici o siguranţă că cugetările consemnate de artist în franceză ar fi sunat în limba maternă chiar aşa cum le rosteşte fotografia! Totodată, este bine cunoscută declaraţia  sculptorului din 17 februarie 1922, adăugată de mâna sa alături de semnătură, pe un manifest în apărarea lui Tristan Tzara, atacat într-un articol xenofob: „En art il n’y a pas d’étrangers” – „În artă nu există străini”. Sensul celor rostite de poză este chiar opus celor scrise de artist. Aflăm astfel  cu surprindere că „În artă nu trebuie să existe străini!”.  Am auzit cu urechile mele aceste vorbe şi m-am îngrozit!“.

„Lăsaţi-l pe bietul Brâncuşi în pace şi nu-l mai batjocoriţi!“

Fiica celui care a ridicat Coloana fără Sfârşit are un sfat pentru CEC, instituţie financiară a statului român: 

„Domnilor bancheri, lăsaţi-l pe bietul Brâncuşi în pace şi nu-l mai batjocoriţi! Socotim o impietate să i se atribuie artistului gânduri şi afirmaţii fără o atentă verificare, precum şi să i se folosească imaginea pentru o reclamă. Ansamblul de la Târgu-Jiu aşteaptă includerea în patrimoniul UNESCO“.

CEC este îndemnată să-şi aducă aportul la cumpărarea «Cuminţeniei pământului»

Sorana Georgescu Gorjan consideră că CEC şi-ar putea aduce aportul la valorificarea moştenirii Brâncuşi prin achiziţionarea lucrării «Cuminţenia pământului»: „O lucrare unicat cum este Cuminţenia Pământului este ameninţată cu dispariţia  din circuitul public. O instituţie importantă ca CEC Bank şi-ar putea manifesta preţuirea faţă de sculptor în alt mod decât prin animarea fotografiei sale, de pildă, ajutând la păstrarea în ţară a unei capodopere brâncuşiene unice“.