Europenii consideră că politicile climatice sunt soluţia pentru redresarea economică şi crearea de locuri de muncă

Conform unui sondaj de opinie Eurobarometru special privind schimbările climatice, patru din cinci persoane din Uniunea Europeană recunosc faptul că economia şi ocuparea forţei de muncă pot fi impulsionate prin combaterea schimbărilor climatice şi prin utilizarea mai eficientă a energiei.

Această cifră este uşor mai ridicată decât cea din ultimul sondaj, realizat în 2011, când 78% dintre europeni aveau această părere. Mai multe state membre care au avut cel mai mult de suferit în timpul crizei economice şi financiare se numără printre ţările în care potenţialul politicilor climatice şi al eficienţei energetice de a genera beneficii economice este recunoscut în cea mai mare măsură. În toate statele membre, cel puţin 65% dintre respondenţi sunt de acord cu acest lucru.

De asemenea, sondajul1 a arătat că şapte din zece cetăţeni sunt de acord că reducerea importurilor de combustibili fosili din afara UE ar putea aduce beneficii economice.

80 % dintre respondenţi sunt de acord că economia şi ocuparea forţei de muncă pot fi impulsionate prin combaterea schimbărilor climatice şi prin utilizarea mai eficientă a energiei, 31 % dintre respondenţi fiind pe deplin de acord, iar 49 % tinzând să fie de acord cu această idee. Ţările cu numărul cel mai mare de respondenţi care au fost pe deplin de acord cu ideea sunt Spania (52 %), Suedia (50 %), Malta (44 %), Irlanda şi Cipru (43 %) şi Grecia (42 %). Cea mai mică cotă a respondenţilor care au fost pe deplin de acord sau care tindeau să fie de acord cu ideea respectivă a fost de 65 % şi s-a înregistrat în Estonia.

Nouă din zece europeni consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă. Marea majoritate (69 %) consideră că acestea reprezintă o problemă „foarte gravă” şi 21 % - o „problemă destul de gravă”. Doar 9 % dintre respondenţi consideră că schimbările climatice nu reprezintă o problemă gravă. Pe o scară de la 1 (cea mai mică) la 10 (cea mai mare), gravitatea schimbărilor climatice a fost plasată la 7,3, rezultat comparabil cu cifrele din 2011 (7,4) şi din 2009 (7,1).

Schimbările climatice sunt considerate o problemă foarte gravă cu care se confruntă lumea, după sărăcie şi situaţia economică. În 2011, schimbările climatice s-au clasat pe locul al doilea, după sărăcie, foamete şi lipsa apei, dar înaintea situaţiei economice. Astăzi, jumătate (50 %) din cetăţenii europeni consideră că schimbările climatice se numără printre cele patru cele mai grave probleme cu care ne confruntăm. Respondenţii din Suedia (39 %), Danemarca (30 %) şi Malta (30 %) au fost cei mai dispuşi să considere schimbările climatice drept cea mai gravă problemă mondială actuală.

70 % dintre europeni sunt de acord că reducerea importurilor de combustibili fosili ar putea aduce UE beneficii din punct de vedere economic, 26 % dintre respondenţi fiind pe deplin de acord, iar 44 % tinzând să fie de acord cu acest lucru. Ţările cu numărul cel mai mare de respondenţi care au fost pe deplin de acord cu ideea sunt Spania (45%), Austria (40%), Cipru (38%), Irlanda (37%), Portugalia (34%) şi Malta (34%).

Marea majoritate a europenilor sprijină acţiunile naţionale în domeniul eficienţei energetice şi al energiei din surse regenerabile. 92 % din respondenţi cred că este important ca guvernele lor să acorde asistenţă pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice până în 2030, puţin peste jumătate (51 %) din respondenţi afirmând că acest lucru este „foarte important”. În privinţa energiei din surse regenerabile, 90 % consideră că este important ca guvernele lor să stabilească obiective pentru a intensifica utilizarea surselor de energie regenerabilă până în 2030, 49 % din respondenţi considerând că acest lucru este „foarte important”.

50 % din europeni afirmă că au luat unele măsuri de combatere a schimbărilor climatice în ultimele şase luni, ceea ce reprezintă o uşoară scădere faţă de 2011 (53 %). Cu toate acestea, atunci când li s-a prezentat o listă de acţiuni specifice pe care le-ar fi putut lua şi fără a se specifica o anumită perioadă, proporţia a crescut la 89 %, în creştere faţă de 85 % în 2011. Printre cele mai comune măsuri se numără reducerea şi reciclarea deşeurilor (69 %) şi încercarea de a reduce utilizarea articolelor de unică folosinţă (51 %).