Risipă de fonduri publice. Două milioane de lei aruncaţi pe apa Dunării pentru digul din Balta Ialomiţei
0
Autorităţile din Ialomiţa au risipit în opt ani peste două milioane de lei, pentru reabilitarea unei porţiuni de 650 de metri a digului erodat care protejează Balta Ialomiţei de apele Braţului Borcea. Pe cât de costisitoare au fost lucrările, pe atât de ineficiente s-au dovedit.
Debitele crescute din ultimele săptămâni ale Dunării pe Braţul Borcea au reactivat eroziunea digului. Dacă va ceda, peste 20.000 de hectare de teren agricol riscă să fie inundate.
Primele deficienţe
În anul 1960, ca urmare a politicii de expansiune agrară dusă de Partidul Comunist din România, terenul mlăştinos dintre cele două braţe ale Dunării, Borcea şi Dunărea Veche, a fost desecat şi introdus în circuitul agricol al ţării.
Astfel, lua naştere „Balta Ialomiţei”, „un pământ nou şi roditor, situat în apropierea Grânarului Patriei” după cum scria presa comunistă a acelor ani. Pentru ca revărsările Dunării să nu afecteze cele peste 40000 de hectare agricole, întreaga suprafaţă a Bălţii Ialomiţei a fost îndiguită cu 155 de kilometri de diguri de pământ. Construite iniţial pentru a rezista în calea apelor vreme de peste 60 ani, digurile au început să cedeze mai devreme de teren.
Cea mai mare problemă o impune digul amplasat la kilometrul 34 al Braţului Borcea. O porţiune de 650 de metri ai respectivului dig a început să se erodeze, din cauza apelor şi curenţilor puternici din zonă. Eroziunea a fost semnalată pentru prima dată în anul 1994, dată la care digurile de apărare ale Bălţii Dunării se aflau în administrarea actualei Agenţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.
Tot atunci a fost realizată şi prima expertizare tehnică a zonei. „Problema acolo are o cauză naturală în primul rând. În momentul în care a fost îndiguită toată Balta, constructorii au restrâns, cursul apei. Fenomenul de eroziune, ca să înţelegeţi, este cauzat de faptul că Dunărea îşi urmează vechiul curs. Înainte aici erau doar mlaştini. Noi în acea expertizare am prevăzut construcţia unui nou dig din beton” susţine Neculae Duţu, reprezentat din cadrul ANIF Ialomiţa.
Foto
Bani aruncaţi pe apa Dunării
Planurile de protecţie care se regăsesc în proiectele tehnice din 1994 nu au fost niciodată puse în aplicare. Primele măsuri pentru protecţia celor 650 de metri de dig erodaţi au fost luate 11 ani mai târziu, în anul 2005.
La vremea respectivă, reprezentanţii ANIF au solicitat Guvernului României un ajutor financiar în valoare de peste 250.000 de lei pentru reabilitarea digului. Lucrările au fost executate de reprezentanţii Sistemului Naţional de Îmbunătăţiri Funciare Ialomiţa (SNIF) şi au constat în acoperirea zonei erodate cu pietriş şi doi stabilopozi a câte 4,5 tone fiecare.
Eficienţa acestor lucrări s-a observat un an mai târziu, în timpul inundaţiilor din anul 2006, dată la care Dunărea a depăşit cotele istorice, înregistrând creşteri ale nivelelor de peste 700 de centimetri. Pietrele au fost luate de ape, iar cei doi stabilopozi s-au scufundat, în urma eroziunii malurilor. Un an mai târziu, iulie 2007, reprezentanţii ANIF Ialomiţa reîncep lucrările de consolidare a digului din zona Bentu. Măsura a constat în întărirea digului cu pămînt. Astfel, construcţia ajunge să aibă la coronament lăţimea de 20 de metri.
„Fără această lucrare digul ar fi cedat. Practic, jumătate din digul care este rodat acum este de fapt întăritura pe care am executat-o în 2007. Dacă n-am fi făcut-o balta era demult inundată” adaugă Neculae Duţu, din cadrul ANIF Ialomiţa.
Costurile de reabilitare prin această metodă s-au ridicat la peste 1,5 milioane de lei. În urma recepţiei lucrărilor a fost declanşat un imens scandal. Totul din cauza faptului că firmele care au executat întărirea respectivei porţiuni a digului au fost acuzat că au făcut afaceri cu statul. Printre acestea se numără şi SC ELDAGA SRL, societate condusă de „afaceristul – dispărut” Paul Toma, firmă actualmente falimentară. Pe lângă afacerile ilegale, Paul Toma este cercetat într-un dosar privind un tun financiar de peste un milion de dolari. El a adus prejudicii statului solicitând rambursări ilegale de TVA. După ce a încasat banii, Paul Toma a dispărut fără urmă. Dosarul penal deschis pe numele său se află încă pe masa procurorilor.
În 2008, o altă societate încasează bani frumoşi de pe urma digului erodat de pe Braţul Borcea. Este vorba despre SC Naco Express SRL, o firmă obscură specializată în construcţii, din judeţul Brăila. Respectiva societate a fost contactată de ANIF Ialomiţa pentru realizarea unui plan fiabil de reabilitare a celor 650 de metri de dig erodat. Firma a încasat aproximativ 200.000 de lei pentru un proiect de expertiză, copie fidelă a celui executat pentru prima dată în anul 1994. „Firma aceasta a luat banii şi s-a făcut nevăzută. Proiectul era facsimil celui făcut de noi„ declară sub protecţia anonimatului un angajat al ANIF.
Alţi bani, aceeaşi lucrare
Debitele mari înregistrate pe Dunăre în ultima lună au făcut ca eroziunea de la kilometrul 34 al digului de pe Braţul Borcea să devină activă. Apa ameninţa şi mai puternic rezistenţa respectivului dig, tocmai de aceea autorităţile judeţene au întocmit un nou plan de intervenţie pentru reabilitarea celor 650 de metri.
La faţa locului s-au deplasat experţi de la Facultatea de Construcţii din Bucureşti care, alături de reprezentanţii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ialomiţa, au căutat soluţii fiabile pentru reabilitare.
„Facem eforturi pentru protecţia digului. Am luat măsura de a îmbrăca eroziunea cu material geo-textil şi saci cu nisip” a declarat Constantin Atanasiu, prefectul judeţului Ialomiţa, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ialomiţa. Această măsură este însă provizorie, urmând ca în momentul în care debitele apei să atingă valorile normale să se intervină din nou pentru protecţia digului.
„Cea mai eficientă măsură este montarea de palplanşe care să protejeze digul de acţiunea directă a apei” a declarat Mariana Negroiu, directorul executiv al Sistemului de Gospodărie a Apelor Ialomiţa (SGA). În prezent toţi cei 155 de kilometri de diguri de protecţie se află în administrarea SGA Ialomiţa.
Se încarcă comentariile...
