Mărturia unui profesor de informatică care a lăsat ţara pentru a preda în Belgia: „Programa din România este total invers, iar dascălii, aici, mai bine plătiţi”
0
Tratat cu indiferenţă de sistemul de învăţământ românesc, profesorul de informatică Costel Jurcă (50 de ani) a decis să renunţe la cariera din România şi să o ia de la capăt în Belgia. Printre elevii săi de la şcoala elementară din cartierul Saint-Josse-ten-Noode, din Bruxelles, sunt şi elevi români.
De aproape doi ani, românul Costel Jurcă (50 de ani) predă informatica într-o şcoală elementară din cartierul Saint-Josse-ten-Noode din Bruxelles, Belgia. Printre elevii pe care îi învaţă tainele calculatorului se numără şi cei ai unor familii de migranţi români şi musulmani. Comparativ cu România, Belgia pare să fie mult mai implicată în procesul educativ. Dascălul povesteşte că programa şcolară se bazează pe multe ore de practică, iar salariile profesorilor sunt cu mult mai mari.
Văzut prin ochii profesorilor, sistemul de educaţie din România pare cuprins de o boală fără leac. Costel Jurcă a predat timp de 10 ani informatică la mai multe şcoli din Orşova, judeţul Mehedinţi. Ultimul său loc de muncă a fost la Clubul Elevilor din Strehaia, la care a fost nevoit să renunţe pentru că o ordonanţă semnată de Ministerul Educaţiei era să-l lase şomer.
La toate acestea s-a adăugat şi salariul foarte mic. După un deceniu petrecut la catedră, timp în care a pregătit câteva generaţii de elevi, statul român îl recompensa cu un venit lunar de 1.000 de lei. „Legislaţia s-a schimbat foarte mult şi s-a luat decizia ca palatele copiilor să se desfiinţeze. Eram pe punctul de a rămâne fără serviciu, aşa că m-am decis să schimb ceva. Am o familie şi o fată de 16 ani de care trebuie să am grijă“ mărturiseşte profesorul. Aşa că şi-a făcut bagajele şi a plecat în Belgia. S-a stabilit la Bruxelles, în cartierul Saint-Josse-ten-Noode, într-o zonă recunoscută datorită numărului mare de migranţi români. Statisticile Primăriei Saint-Josse arată că aici locuiesc peste 2.000 de familii de români.
Marea schimbare
Şcoala în care predă profesorul Costel Jurcă este ascunsă printre străduţele cochete ale Bruxelles-ului, într-o zonă considerată relativ săracă. Cu toate acestea, la fel ca şi-n centru, totul în jur este curat, iar clădirea unităţii de învăţământ este foarte bine întreţinută. Imobilul are şapte etaje, iar unul dintre ele este dedicat activităţilor practice. Aici se învaţă şi meserie. De exemplu, într-una dintre clase a fost amenajat un atelier de croitorie, unde elevele învaţă să realizeze haine. Laboratorul de informatică în care îşi ţine cursurile Costel jurcă se află situat aproape de ultimul etaj al clădirii. În clasă, copiii sunt atenţi la explicaţiile practice pe care profesorul le oferă. Fiecare elev este rugat la începutul orei de curs să explice ceea ce-şi aminteşte de la lecţiile elementare.
În ciuda diferenţelor majore dintre sistemul românesc de învăţământ şi cel din Belgia, adaptarea nu i-a fost deloc dificilă dascălului. De doi ani, de când a ajuns în această şcoală, el susţine că şi-a făcut adevăraţi prieteni în cancelarie, iar elevii sunt foarte respectuoşi, în ciuda diferenţelor culturale dintre ei.
Şcoala elementară unde Costel Jurcă predă informatică are programe de formare educaţională speciale pentru elevii care provin din familiile de migranţi. „Avem şi copii ai românilor, şi copii care provin din rândurile familiilor musulmane. Toţi se înţeleg foarte bine unii cu alţii şi sunt responsabili“, susţine dascălul. Profesorul explică apoi şi diferenţele dintre România şi Belgia, în privinţa educaţiei.
Salariu de patru ori mai mare
Dacă în ţară era nevoit să le predea foarte multă teorie elevilor săi, la Bruxelles lecţiile sunt mai mult practice. „În România făceam foarte multă teorie despre limbaje de programare, reţelistică. Aici, totul este practic. Eu formez asistenţi în calculatoare. Adică le explic elevilor cum funcţionează un calculator, cum să-l dezmembreze şi ce trebuie să-i facă. Programa şcolară din România este total invers“, spune profesorul Jurcă.
Iar dincolo de toate aceste diferenţe, veniturile sunt considerabil mai mari. Pentru că este încă la început în sistemul de educaţie belgian, profesorul este plătit cu un salariu mediu. În România, asta înseamnă aproximativ 1.000 de lei. În Belgia, salariul mediu al unui profesor este însă de patru ori mai mare. Costel Jurcă susţine că statul belgian îi oferă lunar 1.600 de euro. Iar când va căpăta suficientă experienţă, veniturile sale lunare vor depăşi 2.000 de euro. „Din punct de vedere al salarizării, profesorii din Belgia sunt mult mai bine plătiţi. Acest lucru îţi permite să de descurci altfel“, recunoaşte deschis Costel Jurcă.
„Este totul practic şi îmi place foarte mult la informatică“
Andreea Damian (15 ani) este unul dintre elevii români care învaţă în şcoala unde profesorul Jurcă predă informatică. A plecat în Belgia pentru a fi alături de familia sa, în urmă cu doi ani. Este din Vaslui, iar dacă ar fi rămas în ţară, acum ar fi fost în clasa a IX-a. Aici este însă abia în clasa a VII-a. Am stat de vorbă cu adolescenta a ieşit într-o pauză. Pentru că lecţiile în Belgia se predau în limba franceză, adolescenta este înscrisă într-o clasă de franceză intensiv.
Fata susţine că s-a adaptat foarte repede cu sistemul de educaţie belgian şi că are foarte mulţi prieteni în rândurile colegilor săi. Andreea spune că atitudinea dascălilor este diferită faţă de cea a profesorilor din România. „Profesorii sunt amuzanţi şi se poartă frumos cu noi. Discutăm cu ei şi în afara orelor de curs. Sunt foarte implicaţi în tot ceea ce facem noi la curs. Sunt mult mai prietenoşi şi ne ajută tot timpul“, spune fata zâmbind. Despre orele de informatică susţine că, datorită profesorului Costel Jurcă, a reuşit să înveţe în sfârşit cum funcţionează un calculator. „Este totul practic şi îmi place foarte mult la informatică. Descoperim singuri cum funcţionează calculatorul“, adaugă Andreea.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
