Cum trăiau deportaţii bănăţeni în gulagurile comuniste din Bărăgan. 40.000 de oameni obligaţi să îndure foamea, frigul şi munca silnică
0
40.000 de oameni au fost forţaţi de comunişti să-şi lase casele din Banat pentru Bărăganul cu veri uscate şi ierni grele. Au fost deportaţi pentru că erau „duşmani ai poporului“. În iarna anului, 1951, chiar în preajma Crăciunului, deportaţii au fost forţaţi de autorităţi să-şi ridice case din lut şi paie.
Marea dislocare obligatorie
În anul 1951, mai exact de Rusalii, un decret al Partidului Comunist, silea 40000 de suflete din Banat să-şi lase locuinţele, să urce în trenuri de marfă şi să plece în Bărăgan.
Epurarea Banatului a lovit în fermieri, proprietari de pământ, industriaşi, dar şi în hangii, refugiaţi basarabeni sau aromâni şi rude ale acestora, cetăţeni străini şi mulţi alţii.
Aduşi să moară în colbul Bărăganului, martirii Banatului au strâns din dinţi uşor-uşor şi şi-au clădit o nouă viaţă. Bordeiele din chirpici, ridicate cu atâta migală şi sudoare, au fost luate însă de ape la doar câteva luni de la relocare.
Zona din Bărăgan unde au fost aduşi cu forţa cei mai mulţi, devenită mai târziu satul Fundata, abia începea să se construiască.
Într-un raport al Partidului Muncitoresc Român – Comitetul Regional Ialomiţa se specifica faptul că „zona este în continuare fără locuinţe. 20 de familii s-au mutat provizoriu în cantoanele CFR Perieţi şi şi GAS Perieţi”. Cei rămaşi pe loc au fost siliţi să muncească, încropind bordeie din paie şi lut. Bucuria sărbătorilor a fost ştearsă de pe chipurile acestor oameni.
Printr-o directivă a Comitetului Regional Ialomiţa al Partidului Muncitoresc Român, locuitorii din zona Fundata au fost forţaţi să pună mâna pe lopeţi şi să muncească. Toate acestea în condiţiile în care, documentele atestă faptul că în acel an, Bărăganul s-a confruntat cu cele mai cumplite ierni. Din decembrie şi până în februarie, vântul bătea cu putere şi spulbera zăpada aşternută, iar temperaturile abia dacă urcau mai mult de – 5 grade Celsius.
În cartea sa „Drama D.O. – iştilor din Bărăganul Ialomiţean”, istoricul călărăşean Nicolae Ţiripan scria cu privire la soarta deportaţilor de la Fundata, judeţul Ialomiţa: „Chiar în preajma Crăciunului, în toate satele din noi din Bărăgan foarte multe case erau neterminate sau neînvelite pentru că stuful sau paiele se găseau la mare distanţă şi locuitorii n-aveau cum să le aducă. Totuşi oamenii au fost siliţi să-şi facă bordeie pentru a locui”.
Pentru a-i determina pe deportaţi să înţeleagă necesitatea construirii bordeielor, reprezentaţii locali ai P.M.R. refuzau să le dea pâine şi alte alimente.
Cele 11 gulaguri ale deportaţilor
Din totalul de peste 40.000 de persoane greu încercate de regimul comunist, 19.000 erau considerate „chiaburi”, 2.300 colaboratoare ale armatei germane în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, iar alte 1.218 erau persoane considerate cu „grad ridicat” de risc pentru că aveau rude care reuşiseră să se ascundă de represaliile regimului totalitar şi să fugă în străinătate.
Conform studiilor profesorului Valentin Gheorghe, în cei cinci ani ai deportărilor comuniste, în Bărăgan au fost create 11 localităţi, special destinate populaţiei dislocate. În prezent, majoritatea acestor localităţi au dispărut sau au fost redenumite fiind transformate în comunităţi umane de sine stătătoare.
Una din aceste localităţi ale deportaţilor din Bărăgan este Comuna Răchitoasa. „Duşmanii poporului” aduşi aici au fost concentraţi în jurul Gospodăriei Agricole de Stat Giurgeni – Luciu. Comuna Răchitoasa se învecina cu o actualele localităţi Giurgeni, Mihail Kogălniceanu, Mihai Bravu şi Luciu. Aici au fost deportate peste 600 de familii care aveau 2.100 de membri.
Satul Fundata din judeţul Ialomiţa, astăzi anexat comunei Perieţi, este una dintre puţinele urme care mai amintesc de momentul deportării. Localitatea este printre primele sate de deportaţi înfiinţate de comunişti în Bărăgan şi singurul în care mai locuiesc oameni care au trăit pe viu drama dislocării forţate.
Citiţi şi:
FOTO Fundata, satul bănăţenilor deportaţi în Bărăgan
Patima roşie din Bărăgan. Istoria celor 11 sate unde au fost deportaţi „duşmanii poporului”
Se încarcă comentariile...
