Cum a ajuns epidemia de holeră din secolul XIX în Bărăgan

Epidemia de holeră din anul 1893 a ajuns în Bărăgan, adusă de doi moldoveni din Brăila. Peste 100 de oameni au murit în Bărăgan din cauza efectelor necruţătoare ale maladiei.

În anul 1893, România era lovită de o epidemie de holeră. Documentele vremii arată că boala a intrat pe teritoriul ţării noastre, prin portul de la Brăila, adusă de un vas turcesc.

Potrivit unui raport al Direcţiunii Generale a Serviciului Sanitar, un fel de Minister al Sănătăţii din zilele noastre, denumit „Dare de seamă“ şi adresat Ministerului de Interne, specialiştii care l-au întocmit au prezentat detaliat situaţia epidemiologică, precum şi dezastrele umane pe care boala le-a făcut în ţara noastră.

Doi moldoveni au adus holera în Bărăgan

Foarte aproape de focarul de la Brăila, Bărăganul avea să fie repede atins de epidemie de holeră. Primele cazuri au fost înregistrate la Feteşti unde, „boala a ajuns din cauza lucrătorilor de la podul Cernavodă – Feteşti“ se arată în documentul pe care Direcţiunea Generală a Serviciului Sanitar l-a înaintat, în anul 1893, Ministerului de Interne.

Aceeaşi instituţie punea răspândirea bolii în Bărăgan, pe umerii a doi bărbaţi moldoveni, din Brăila. Hâria oficială îl aminteşte prima dată pe numitul Vasile Mitu.

Acesta a plecat din inima focarului de la Brăila, şi a ajuns în localitatea Vlădeni din Bărăgan, acolo unde avea ultimele rude în viaţă. Deşi era bolnav, omul şi-a luat cu el şi cei doi copii, crezând că îi va salva din calea bolii.

„Boala a fost importată în 18 august. Satul era păzit la intrare, dar Vasile Mitu s-a strecurat pe furiş în sat, trecând noaptea peste şanţ“ scrie documentul oficial, redactat la sfârşitul secolului XIX. Câteva săptămâni mai târziu de la acest incident, un nou focar de holeră avea să fie descoperit în satul Luciu.

Autorităţile sanitare de la acea vreme au depistat boala în casa localnicului Iene Glăvan. Acesta ţinea ascuns un fugar moldovean, venit tot din Brăila, a cărei identitate nu a putut fi stabilită. „În comuna Luciu, boala a fost importată printr-un tolbaş care venit dintre Brăila s-a oprit la Luciu la 28 sepembrie în casa lui  Iene Glăvan, unde a zăcut o zi de choleră uşoară ( vărsături şi diareă)“ aminteşe raportul medical din anul 1893.  După câteva zile petrecute în casa localnicului Iene Glăvan, fugarul din Brăila şi-ar fi continuat drumul către Ţăndărei.

Gestul omului de a-l adăposti pe bolnavul anonim  a avut urmări grave pentru familia sa. Ambii săi copii s-au îmbolnăvit de holeră şi au murit. Aceeaşi hârtie oficială apreciază că numărul persoanelor care au murit de holeră în Bărăgan, în 1893, se ridică la 100.

Citiţi şi: Cum erau trataţi bolnavii din Bărăgan cu două secole în urmă

FOTO Singurul spital din România care şi-a deschis brutărie există în Bărăgan