Fragmente de locuinţe vechi de şapte milenii, descoperite pe terenul unde se va construi un bloc. Ce mărturii aduc noile descoperiri

După înlăturarea stratului actual de pământ munca a devenit una de Sisif FOTO: Alina Mitran

Un teren pe care urmează să se construiască un imobil supraetajat în Slatina ascunde urme ale vieţii din perioada 5 500-4 500 î.e.n.. Cum erau construite casele şi ce au mai găsit arheologii.

Arheologii care execută lucrări de cercetare pentru descărcarea de sarcină a unui teren, în vederea construirii unui imobil supraetajat, au făcut în Slatina noi descoperiri arheologice care dovedesc, asemeni precedentelor, că acest spaţiu a fost locuit încontinuu, încă din cele mai vechi timpuri.

Terenul este situat în cartierul Crişan II din municipiul Slatina, pe strada Aleea Viorelelor, aproape de vechea vale a Sopotului, un pârâu casetat în anii ’80, o perioadă în care s-a construit enorm în municipiu. Istoricii au stabilit deja cu zeci de ani în urmă că această zonă a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, fiind pentru acele vremuri o aşezare mare, concluzie la care s-a ajuns în urma descoperirilor făcute fie întâmplător, atunci când cetăţenii au executat diverse lucrări pe proprietăţile lor şi au dat de fragmente ceramice, fie în urma unor săpături arheologice dedicate.

Colectivul de cercetare este coordonat de Dragoş Măndescu, responsabil ştiinţific al şantierului, doctor în istorie, arheolog, directorul adjunct al Muzeului Judeţean Argeş, iar arheologii care au luat la cercetat cei peste 1.000 m.p. (suprafaţa care trebuie descărcată de sarcina arheologică are 1.097m.p.) sunt: Ion Dumitrescu şi Andi Ioan Piţigoi, arheologi în cadrul Muzeului Judeţean Argeş, şi doctor în istorie Aurelia Grosu, arheolog, fost director al Muzeului Judeţean Olt.

În urma săpăturilor efectuate pe terenul care în documente figurează ca fiind situat în zona de protecţie (iar ultimele descoperiri arată că, de fapt, acolo este chiar situl arheologic) au fost descoperite două locuinţe de suprafaţă, un bordei şi mai multe gropi, ultimele, atât gropi pentru provizii, cât şi gropi menajere.

Fragmentele ceramice de culoare neagră, frumos ornamentată, descoperite printre dărâmăturile locuinţelor vechi le-au indicat arheologilor că este vorba de cultura Vădastra, descoperită pentru prima dată în sudul judeţului Olt, în localitatea Vădastra, astfel stabilindu-se că dovezile de locuire sunt din perioada 5 500 - 4 500 î.e.n..

„Cultura Vădastra este o cultură specifică zonei Olteniei, se duce chiar şi-n Bulgaria, în nordul Bulgariei, în Muntenia, începe să apară şi în Muntenia, pentru că era până acum dincoace de Olt“, a explicat arheologul Aurelia Grosu.

Cum se procedează

Primele descoperiri arheologice importante făcute pe teritoriul Slatinei, care atestă că acest spaţiu a fost locuit permanent încă din neolitic, s-au făcut în anii ’50 ai secolului trecut. Cu 21 ani în urmă, un colectiv de cercetători din care arheologul Aureşia Grosu a făcut parte făcea o altă mare descoperire, nu departe de locul în care se execută acum lucrări, scoţând la iveală fragmentele a cinci vase ceramice, cultură Vădastra, care au fost reconstituite, „o şansă pe care o ai poate o dată în viaţă“, a menţionat arheologul.

De data aceasta echipa  a fost nevoită să sape aproape un metru în adâncime, îndepărtând stratul nou de pământ, pentru a ajunge la cel „sănătos“. Aşa s-a ajuns la locuinţele de suprafaţă descoperite, după ce s-a îndepărtat tot pământul negru, vegetal, contemporan, până la stratul de pământ galben, care reprezintă primul strat din acele timpuri, „pământul antic de călcare“, au explicat arheologii.

Cei trei arheologi, care au ajuns la partea cea mai grea a cercetării, de acum fiecare centimetru de pământ fiind atent îndepărtat

Fragmentele de locuinţă descoperite indică faptul că oamenii din acele timpuri îşi construiau casele din chirpici, realizând scheletul din nuiele şi aplicând straturi de pământ amestecat cu paie. 

„După ce o fotografiem (n.r. – locuiţa descoperită), o trecem în plan, o s-o demontăm, poate sub ea mai e ceva, tot din dărâmături din locuinţă“, au explicat arheologii, care aşa vor proceda, îndepărtând stratul de pământ negru până la cel galben, neumblat, pe întreaga suprafaţă. Din momentul în care au apărut fragmentele demersul a devenit mult mai anevoios, întreaga muncă fiind făcută mai mult cu şpaclul şi cu mătura, pentru a scoate la iveală fiecare fragment. Aşa s-a descoperit, într-una dintre gropile evidenţiate săpând pentru a îndepărta pământul nou, un vas de ceramică miniatural, folosit, cel mai probabil, într-un ritual. Gropile menajere de asemenea evidenţiate în urma săpăturilor erau folosite pentru a strânge acolo vasele sparte şi resturile, în vreme ce gropile pentru provizii, în care depozitau cerealele, erau pregătite prin ardere.

Fragmente de vase ceramice, negre, frumos ornamentate prin tehnica inciziei, specifice culturii Vădastra, au fost scoase la iveală

„De obicei, în gropile de provizii ţineau cereale, pentru că începuseră să cultuve grâul, cultivau grâu de alac, cu o calitate nutritivă bună, dar slab productiv, un fel de grâu sălbatic“, a explicat arheologul Ion Dumitrescu.
Săpăturile au mai scos la iveală şi o vatră, împrejmuită cu un strat de pietre, însă munca este departe de a fi finalizată. „Toată suprafaţa o săpăm, notăm, fotografiem, înregistrăm totul, facem raportul de săpătură, pe care îl înaintăm la Ministerul Culturii, cu ce s-a făcut în baza autorizaţiei de cercetare, demonstrăm totul. Ei analizează raportul nostru de săpătură, constată că am descărcat întreaga suprafaţă afectată de investiţie, 1.097 m.p., şi dau certificatul de descărcare arheologică, după care investitorul se poate apuca de lucru. Constructorii merg ulterior în pământul sănătos încă 2 metri“, au mai explicat cercetătorii.

Descoperirile noi, deşi nu aduc neapărat elemente neaşteptate pentru istorici, sunt importante. „Este o confirmare. Noutăţile nu sunt, dar se îmbunătăţeşte informaţia şi numărul descoperirilor, în mod clar, pentru că la câte obiecte aveam noi se adaugă altele. Este o creştere a numărului obiectelor muzeului din perioada neolitică. De exemplu cultura Vădastra“, a mai spus arheologul Aurelia Grosu.